Afganistan este o țară continentală asiatică cu o suprafață de 652.225 kmp, învecinată cu Pakistan, Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan și China. Topografia sa cuprinde o regiune centrală montană (masivul Bamian) și o serie de dealuri și câmpii spre margini. Afganistan are un climat continental arid. Majoritatea țării este acoperită de stepe și deșerturi dar există și porțiuni de teren cultivabil. Se practică nomadismul pastoral și agricultura montană de subzistență. Capitala țării este Kabul, un oraș localizat într-un bazin larg, pe drumul care leagă India de centrul Asiei. Este capitală a țării de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Chiar dacă nu există cifre fiabile referitoare la numărul de locuitori, se estimează ca populația a ajuns la 24 de milioane, 80% din totalul acesteia ocupând mediul rural. Principalele orașe ale țării, în afară de capitala Kabul (1 milion de locuitori în 1980 dar scăzută dramatic după 1990), sunt Mazar e Sharif, Herat și Kandahar, toate cu peste 200.000 de locuitori. Cu excepția unor grupuri restrânse de hinduiști, sikh și evrei, cea mai mare parte a populației este musulmană, divizată între suniți (84%) și șiiți (15%). Afganistanul are un număr mare de refugiați, procesul de emigrare (refugiere) având loc după 1978. În 1990 Afganistanul avea cel mai mare număr de refugiați din lume, 6 milioane de locuitori plecând în mare parte în Pakistan, Iran și peninsula Arabică, pătura din clasa de mijloc și intelectualii mergând în vest.
Există mai multe destinații istorice, precum Balkh, Ghazni și Herat dar, după mai mult de 20 de ani de războaie, conservarea monumentelor istorice nu este o prioritate. Muzeul din Kabul a fost jefuit în mod repetat și n-a mai rămas nimic din bazarul din Khulm în partea de nord, iar statuile lui Buddha din masivul Bamian au fost serios deteriorate. Cele mai multe orașe sunt în ruine și are loc un proces de reconstrucție. În partea de sud și centru cea mai frecventă formă de locuință este ferma, stratificată pe mai multe etaje și înconjurată de fortificații dintr-un amestec de noroi și paie. Locuințele de acest gen sunt răspândite pe toată suprafața domeniului, uneori formând mici cătune. În partea de nord și vest predomină construcțiile din cărămidă de slabă calitate. În zona montană de est, cele mai folosite materiale de construcție sunt lemnul și piatra.
Arhitectura caselor rezidențiale definește cele două părți obișnuite ale unei case, cea publică și cea interioară, în care oaspeții nu au acces, locul în care stau femeile, pentru a le feri de interacțiunea cu străinii. Mobilierul este, în general, rudimentar. Familiile mai înstărite pot avea și case de oaspeți însă, în mod normal, afganii preferă să nu ofere camere separate oaspeților.
Interdicțiile referitoare la mâncare sunt respectate, conform legilor islamice. De exemplu, carnea este mâncată doar dacă animalele au fost sacrificate în conformitate cu legea islamică, alcoolul, carnea de porc și mistreții nu sunt consumate. Totuși, există afgani care prepară în secret vin, pentru consumul domestic. Șiiții evită carnea de iepure domestic sau de câmp.
Surse imagini
- Cover: EJ Wolfson - Unsplash | Licență Unsplash
