Capitala regionala a regiunii Valle d’Aosta din partea de nord a Italiei, Aosta este situata intr-un bazin alpin fertil, inconjurat de varfurilor Muntelui Emilius, Becca di Viou si Becca di Nona. Dispune de o mostenire bogata de cladiri romane si castele medievale, iar pentru ca s-au schimbat destul de putine de la prima asezare romana de aici, Augusta Praetoria, orasul s-a pastrat excelent. Aosta este, de asemenea, un centru important al comertului din zona, multumita pozitiei sale strategice, pe traseele principale ce leaga Italia de Franta si de Elvetia.
Nu mai devreme de 2900 i.Hr. asezarea megalitica de aici a fost centrul militar al populatiei Salassi. Cand acestia au fost invinsi de trupele romane sub comanda lui Augustus, orasul a devenit o asezare cazona, a fost numit Augusta Praetoria si a crescut rapid, atat in importanta, cat si din punct de vedere economic si demografic. Numita Roma Alpilor, a suferit de pe urma invaziilor numeroase ale burgunzilor, ostrogotilor, bizantinilor si francilor. In secolul al X-lea, a apartinut regelui Burgundiei, care in 1025 l-a cedat lui Umberto Biancamano. Indiferent ca a fost sub dominatia familiei Savoia sau sub tutela statului italian unitar, Valle d’Aosta s-a bucurat intotdeauna de o autonomie politica, confirmata in 1948 de promulgarea statutului special.
Aosta este un oras bogat in vestigii artistice si istorice, cuprinzand perioada de timp dintre preistorie si zilele contemporane. Orasul a conservat o harta romana amanuntita a regiunii. Arcul roman al lui Augustus a fost construit in 25 i.Hr., atat pentru a comemora victoria romanilor impotriva trupelor Salassi, cat si ca un omagiu adus lui Augustus. Arcul este simbolul orasului Aosta de astazi. Poarta pretoriana cosntituia pe vremuri intrarea estica in oras. Dateaza de pe vremea fondarii Augusta Praetoria si este cel mai mare monument ramas din perioada romana, lipsindu-se, in timp, doar de o parte din decoratia de marmura.
Catedrala reprezinta principala expresie a artei si arhitecturii crestine din Aosta. Constructiile primitive ale vechii Aoste au fost reconsolidate si transformate in structuri mai ample la inceputul dominatiei imperiului, in zona din jurul forumului roman. Excavatiile arheologice recente au adus la lumina doua cristelnite baptismale, fragmente si decoratiuni arhitectonice, mozaicuri, scari, basoreliefuri, multe sanctuare si doua morminte episcopale. Constructia catedralei a inceput in secolul al XI-lea. Caracteristicile edificiului initial sunt inca vizibile in cele doua clopotnite si in numarul mare de fresce de pe tavan. In timpul secolelor XV si XVI a fost reconstruita si decorata in stilurile Gotic si Renascentist. In Muzeul de Comori al Catedralei este pastrat un pomelnic de fildes, infatisandu-l pe imparatul Onorius din anul 406. Catedrala apartine zonei Forumului Roman: centrul vietii politice, religioase si economice al orasului antic. Un alt exemplu minunat de arhitectura si arta medievala este Complextul Monumental Sant’Orso. Construit initial in stil romanic si alterat in urmatorii ani de lucrari cu caracter gotic, include bisericile San Pietro si Orso, clopotnita cu ceas, cripta si Muzeul Comorilor, un schit si cladirile si prioratul.
Aosta are multe turnuri medievale, precum Tour Neuve, Turnul lui Lepers, Turnul lui Bramafan si Tour Fromage, folosite periodic pentru a adaposti expozitii artistice. Un alt muzeu important este Muzeul Arheologic Regional, situat in vechia manastire, ce ofera o colectie larga de elemente datand din perioada incadrata intre preistorie si Evul Mediu.
O intalnire traditionala cu artizanatul si traditiile antice ale Aostei si ale intregii regiuni este targul Sant’Orso, cu o istorie milenara, organizat inca din anul 1000, ce are loc la sfarsitul lunii ianuarie. Pentru doua zilel, mii de artizani si un numar mare de vizitatori invadeaza strazile Aostei, bucurandu-se de cele mai traditionale produse de artizanat, de la sculpturile in lemn la fierul forjat, de la obiecte din lut la cele din piele, de la fibrele naturale la mobila, de la unelte antice la jucarii pentru copii. Potrivit credintei locale, achizitionarea unui obiect in timpul targului aduce noroc in noul an.
Surse imagini
