Mantova este un oras cu o introspectiva serioasa, nobil, cu un puternic simt al identitatii. Situat in partea de sud-est a Lombardiei, dispus de-a lungul unei campii, inconjurat de lacuri si mlastini, a fost pe vremuri un port aglomerat si prosper, cu acces la fluviul Pad, cel mai important curs de apa al Italiei, prin intermediului raului Mincio. Melancolia, a carei prezente se face simtita si mai tare datorita climei umede si cateodata incetosate, poate parea in prima instanta un obstacol in calea dezvoltarii turistice. Totusi, Mantova este un oras al artei si merita vizitat. Din fericire, datorita conducatorilor inteligenti pe care i-a avut de-a lungul timpului, mare parte din comorile culturale s-au pastrat, o mostenire generoasa pentru cei aproximativ 50.000 de locuitori.
In perioada romana, Mantova a fost faimoasa pentru ca a fost locul de nastere al marelui poet epic Virgiliu, nascut in anul 70 i.Hr. Orasul a ramas anonim pana cand a devenit parte a domeniilor contesei Matilda de Canossa, in secolul al XI-lea. Contesa a fost initial un suporter infocat al papei impotriva imparatului. Sfatuitorul sau, Anselmo, a devenit mai tarziu protectorul orasului. Nu mult dupa aceea, Mantova a trecut de partea ghibelinilor si a devenit mai tarziu o comuna independenta, aliata imparatului.
Dominata in prima instanta de familia Bonacolsi si apoi de Gonzagas, orasul s-a imbogatit de pe urma taxelor colectate pentru utilizarea cursurilor de apa, din stabilitatea oferita de pozitia geografica si protectia imparatului, ce folosea Mantova ca un tampon intre Venetia si Milano. Din 1328 pana in 1630, o perioada de stabilitate si prosperitate, familia Gonzagas a condus una dintre cele mai active si mai bogate curti aristocratice din Italia. A atras artisti precum Pisanello, maestrul gotic al tarii si Mantegna, cel mai mare artist renascentist din nordul Italiei. Una din cele mai faimoase artizane a acestui progres a fost Isabella d’Este, casatorita cu Gianfrancesco al II-lea, ce a invins italienii la Fornovo in 1494. Ultimul Gonzaga renumit a fost Vincenzo I, sub care si-au desfasurat activitatea Rubens sau Monteverdi, cel ce a compus prima opera moderna, Orfeu, in 1607.
Orasul trece prin vremuri grele din punct de vedere economic, dupa moartea lui Vincenzo I. In 1628, succesorul sau, Vincenzo al II-lea a vandut multe dintre comorile artistice a epocii Gonzaga regelui Angliei. In 1630, revendicarea de catre familia Gonzaga a Ducatului Monferrato, pe care o dobandise prin mariaj un secol mai devreme, intra in contradictie cu pretentiile Imperiului Habsburgic. Rezultatul duce la capturarea orasului, ce intra intr-un con de umbra pana la sfarsitul secolului al XVII-lea, cand a fost incorporat in cadrul Austriei, in 1707. Mantova castiga putina independenta: devine Ducatul Mantova, detasat de Ducatul Lombardiei ce guverna mare parte a regiunii.
Mantova are o reputatie deosebita in randul iubitorilor de arta. Dialectul vorbit de locuitorii orasului este considerat ceva mai greoi decat cel vorbit in restul Italiei. Se pare ca este rezultatul starii de spirit generate de vremea umeda si calda din timpul verii si dea ceata hibernala, o locatie perfecta, totusi, pentru Rigoletto a lui Verdi. Nu doar o piesa de muzeu, ci un oras vibrant, Mantova gazduieste, incepand cu 1996, un festival international de literatura in fiecare septembrie. Exista si un festival de jazz renumit in luna iulie a fiecarui an.
Intre cele mai importante atractii turistice din Mantova se numara cateva palate si biserici, realizate, in general, intre secolele XV si XVII. Palazzo Ducale, una din cele mai impresionante rezidente renascentiste, are aproape 500 de camere si include o gama enorma de opere de arta. Piesa de rezistenta a palatului este Camera degli Sposi, o realizare a lui Mantegna. Un alt palat impresionant, Palazzo del Te sau simplu, Palazzo Te, este opera lui Giulio Romano si avea scopul de a servi resedinta amantei lui Federico Gonzaga II, neagreata de mama sa. Poate asa se explica locatia, in directia diametral opusa de resedinta din Palazzo Ducale. In partea renascentista a orasului turistii interesati de arhitectura pot admira Basilica di Sant’Andrea, proiectata de Alberti in 1472. Biserica, situata acum in Piazza Mantegna, este o forma idealista a unui templu etrusc, cu elemente romane.
In apropiere, in spatele zidurilor masive de aparare, se ascunde o bijuterie arhitectonica Renascentista, localitatea Sabbioneta. Dateaza tot din perioada Gonzaga, infrumusetarea sa incepand cu 1556. Localitatea a fost conceputa in jurul planurilor create de Alberti un secol mai devreme. Sabbioneta este vazuta de multi critici drept o noua Atena, bazata pe idealuri umaniste. Din pacate, o data cu moartea patronului sau, Vespiano Gonzaga Colonna, umanismul nu a mai fost la moda, iar localitatea este transformata intr-o destinatie fara prea mare importanta. Sabbioneta poate fi considerat acum o localitate-muzeu, adiacenta Mantovei.
Surse imagini
