La aproximativ 10 kilometri nord de Chateauneuf du Pape, Orange este cunoscut pentru spectaculosul Teatru Roman (Theatre Antique). Orasul este fostul sediu al contilor de Orange, un titlu creat de imparatul Charlemagne in secolul al VIII-lea si transferat coroanei olandeze de Nassau in secolul al XVI-lea. Cel mai important membru a fost protestantul Print William, ce a urcat pe tron laolalta de consoarta lui, regina Maria, in 1689. Ordinul protestant Orange din Irlanda a fost fondat pentru a sustine campania militara a lui William impotriva predecesorului sau, James al II-lea, ce a sfarsit cu batalia de la Boyne. Recent, Orange a castigat in notorietatea cu ocazia alegerilor municipale din 1995, castigate de Frontul National al lui Jean-Marie le Pen, repetate in 2001.
Planul urbanistic medieval, targul de joi, pietele impanzite de fantani si casele cu pridvoare si curti largi sunt toate suficient de atractive, insa in afara Teatrului Antic, arcul de triumf roman si muzeul, nu sunt foarte multe lucruri care sa va retina atentia. Cu toate acestea, in nordul Orange, in Serignan du Comtat, se gaseste o atractie turistica surprinzatoare – vechea resedinta a omului de stiinta din secolul al XIX-lea, denumita Harmas du Jean-Henri Fabre. Cea mai aglomerata perioada este in iulie, cand Orange gazduieste un festival de opera major, tinut in incinta Theatre Antique.
Orange nu este o localitate foarte mare si poate fi acoperita la picior cu usurinta. Strazile sale vechi se gasesc la nord de enormul teatru roman care, alaturi de colina St Eutrope din spate, sunt caracteristicile dominante. Timpul liber in Orange in 55 d.Hr. era petrecut la teatru, unde o audienta de circa 10.000 de oameni putea sa vada spectacole improvizate, cantece si dans, iar ocazional tragedie greaca, prezentata de obicei in limba latina. Astazi, chiar daca evenimentele sunt limitate la spectacole muzicale in timpul verii, teatrul a ramas inca punctul principal de atractie al orasului, o bijuterie a centrului medieval, ce a supravietuit ca fortificatie, inchisoare sau mahala, inainte de a fi restaurat cu atentie in secolul al XIX-lea. In 1879 a fost pus in scena primul spectacol dupa o pauza de 350 de ani, inaugurand Orange Choregies, un festival de opera.
Probabil cel mai bine conservat edificiu roman de gen, teatrul din Orange este singurul ce pastreaza inca zidul scenei – o structura masiva, de 36 de metri inaltime si 103 metri lungime. Cealalta latura, vazuta dinstre place des Freres-Mounet, infatiseaza un zid de inchisoare monstruos, in ciuda arcadelor de la nivelul solului ce conduc spre zonele de culise. Langa capatul superior puteti vedea stalpii ce sustineau pe vremuri cortul ce se tragea deasupra scenei si a primelor randuri ale audientei. Cei din spate erau protejati de razele soarelui de colina St-Eutrope, in care sunt construite scaunele. Randurile erau alocate din punct de vedere al rangului – o inscriptie „EQ Gradus III”, al treilea rand al cavalerilor, este inca vizibila langa orchestra. Scena enorma poate sa sustina un numar mare de performeri, iar sunetele, multumita proiectiilor din zid, putea fi auzit de intreaga audienta.
Daca spectatorii se plictiseau in timpul zilelor lungi de performante artistice, puteau sa iasa din incinta prin intermediul usii din partea de vest a complextului, construita in piatra. Potrivit unor arheologi, complexul avea bai proprii, o scena pentru lupte si o sala de gimnastica echipata cu trei piste lungi de 180 de metri, dispuse de-a lungul rue de Pontillac. Altii spun ca era un forum sau chiar un circ. Exista mai multe puncte de vedere vizavi de felul in care ar trebui interpretate excavatiile, insa toata lumea este de acord ca imensul complex era parte a unui templu. Cea mai buna imagine de ansamblu asupra teatrului, pe care o puteti admira gratuit, este de pe colina St Eutrope. Puteti urma traseul in sus pe colina fie dinspre cours Aristide-Briand, montee P.-de-Chalons sau de pe cours Pourtoules, montee Albert-Lambert pana cand veti putea sa priviti in jos spre scena. Ruinele de la picioarele voastre sunt cele ale castelului temporar al printilor de Orange, construit in secolul al XVII-lea. Ludovic al XIV-lea l-a distrus, iar principalitatea a fost anexata Frantei, un mic regres pentru William de Orange, cel ce avea sa devina William al III-lea al Britaniei si al Irlandei.
Muzeul municipal din Orange se gaseste vizavi de intrarea in teatru. Documentele prezente aici se refera in primul rand la dinastia printilor de Orange si includ un portret auster al deschizatorului de drum, Guillaume Taciturnul, bunicului lui Guillaume al III-lea (William al III-lea). Muzeul dispune si de un registru al proprietatilor datat din anul 88 d.Hr. si o colectie a diferitelor artefacte din teatru. In partea de nord a centrului orasului, pe drumul principal, se afla al doilea monument ca importanta din Orange, Arcul de Triumf, ale carui sculpturi in relief si frize celebreaza victoria imperiului asupra galilor. Chiar daca este considerat de clasicisti dreptul unul dintre cele mai mari, mai bine conservate si mai vechi arcuri romane, pozitia sa in mijlocul unui drum major ii diminueaza cumva farmecul.
Surse imagini
