Residenz Salzburg

Residenz Salzburg, resedinta medievala a arhiepiscopilor de Salzburg este un complex de cladiri situat in inima orasului, continand aproximativ 180 de camere si trei curti interioare spatioase. Aspectul arhitectonic baroc timpuriu pe care il afiseaza acum cladirea, a fost definitivat la sfarsitul secolului al XVI-lea. In acest moment, disponibile pentru vizita sunt camerele printilor arhiepiscopi, camerele de protocol ale acestora, precum si galeria de arta Residenz, cu a sa colectie fabuloasa de picturi ale artistilor din secolele XVI – XIX. Cladirea denumita generic Neue Residenz (Noul Residenz) este situat vizavi de cladirea veche (Alte Residenz).

Din Residenz, printii arhiepiscopi ai Salzburgului au controlat destinul tarii pana in secolul al XIX-lea. Ei ai continuat procesul de renovare si imbunatatire a complexului de-a lungul secolelor. Cladirile sufera schimbari majore sub conducerea lui Wolf Dietrich von Raitenau intre anii 1587 – 1612. Pentru o foarte lunga perioada de timp, Residenz Salzburg a fost locul in care arhiepiscopii isi primesc oaspetii. In ultimele decade, complexul de cladiri a avut ca oaspeti persoane de sange nobil, lideri politici si personalitati proeminente ale istoriei si culturii europene. In 1867, imparatul Franz Joseph si sotia sa Elisabeta i-au primit aici pe Napoleon al III-lea si sotia acestuia, Eugenie, pentru o vizita oficiala, care a durat sapte zile.

Astazi, Residenz este locul de desfasurare a receptiilor oficiale, intalnirilor si conferintelor internationale. Intrarea in Residenz se face prin Piata Residenz (Residenzmarkt), printr-o poarta de marmura, care inca afiseaza stemele arhiepiscopilor Wolf Dietrich, Paris Lodron si Franz Anton Harrachs. Scara principala a cladirii duce la etaj, in camera numita Sala Carabinieri (Carabinierisaal). Aceasta a fost construita in timpul lui Wolf Dietrich, in jurul anului 1600 si este numita in cinstea garzilor de corp ale arhiepiscopului. A servit ca sediu al garzilor de corp si, ocazional, a fost teatru sau sala de banchete. Camerele adiacente, folosite de arhiepiscopi pentru ceremoniile de la curte, au fost redecorate in timpul lui ohann Lukas von Hildebrandt la inceputul secolului XVIII. Frescele de pe tavan sunt opera lui Michael Rottmayr si a lui Martino Altomonte. Printii obisnuiau sa-si invite oaspetii in Rittersaal, pentru a asista la concerte. Faimosul compozitor Mozart performa in mod regulat in Residenz, pentru a incanta oaspetii, pe vremea cand tatal sau conducea orchestra catedralei. Datorita acusticii deosebite, traditia concertelor in Rittersaal, se continua si astazi.

Alte camere interesante sunt Ratszimmer (camera de conferinte), unde Mozart a sustinut primul sau concert, la vasta de sase ani, Anticamera, Sala de Audiente, aceasta din urma fiind cea mai reprezentativa camera a ansamblului Residenz, simbolizand magnitudinea si puterea princiara si ecleziastica, precum si modul absolutist in care acestia au condus. Notabile mai sunt Arbeitszimmer (sala de studii), Schreibzimmer si Schatullenzimmer (sala de scris si camera privata), dormitoarele, galeria (punct de plecare pentru actuala galerie Residenz), camera tronului, Sala Alba sau sala Markus Sittikus, Camera Verde si Sala Imparatului.

Astazi, cateva sectiuni reprezentative ale Residenz sunt parte integranta a Universitatii Paris Lodron din Salzburg. Apira numita Toscana, situata in partea de nord a complexului de cladiri, este astazi sediul Facultatii de Jurisprudenta. In timpul renovarilor aripii Toscana, au fost descoperite structuri medievale importante, oferind oamenilor de stiinta detalii majore despre trecutul istoric al orasului Salzburg.