Viena a fost, la inceputul istoriei sale, o mica asezare celtica, pozitionata strategic la granita multor grupuri de interese din centrul Europei. Asezarea este cucerita de catre romani si este numita de catre acestia Vindobona. Devine un centru militar si comercial de mare importanta pentru Imperiul Roman, incepand cu Marcus Aurelius, a carui resedinta de baza era aici si care moare, de asemeni in Vindobona. Dupa retragerea trupelor romane, la sfarsitul secolului al IV-lea d.Hr., conducerea asezarii este preluata, pe rand, de catre multitudinea de invadatori. Cei mai importanti dintre ei, maghiarii, au intrat in posesia Vienei la inceputul secolului al X-lea si sunt alungati de catre primul principe de granita (sau margarf), Leopold I Babenberg. Constructia catedralei din Viena survine in perioada imediat urmatoare, aproximativ 1135 d.Hr.
Cateva decenii mai tarziu, Henric al II-lea Jasomirgott, primul duce al Austriei, isi stabileste resedinta permanenta in oras, facandu-l capitala ducatului. Construieste castelul Am Hof. Viena este apoi fortificata de catre Ottocar II al Boemiei, in urma cuceririi Austriei, din 1251. In 1282 orasul devine resedinta permanenta pentru dinastia de Habsburg. La sfarsitul secolului XV, orasul este ocupat de catre Matei Corvin (1485 – 1490) si este asediat de turci pentru prima data in 1529. In cel de-al doilea si cel mai important asediu, turcii condusi de catre Kara Mustafa si aliatii lor unguri, condusi de Imre Thököly, sunt intr-un final respinsi de catre Jan Sobieski al Poloniei.
La inceputul secolului al XVIII-lea, au fost realizate mai multe structuri de intarire a orasului si sunt construite multe din cladirile magnifice care se gasesc acum in interiorul sau la periferiile orasului Viena. Bernhard Fischer von Erlach realizeaza planurile pentru Palatul Imperial Hofburg si construieste frumoasa biserica Karlskirche. Johann von Hildebrandt proiecteaza Catedrala Sfantul Petru, Palatul Belvedere (resedinta de vara a printului Eugen de Savoia) si Palatul Kinsky. Impreuna, cei doi proiecteaza Palatul Schwarzenburg si resedinta de iarna a printului de Savoia. Imparateasa Maria Tereza (1740 – 1780) extinde vechea universitate fondata in 1365 si finalizeaza constructia Castelului Schonbrunn, inceputa de catre tatal sau, Carol al VI-lea. Iosif al II-lea deschide Prater, o gradina imperiala intinsa, care acum include un parc de distractii, deschis publicului larg. La gloria eterna a orasului participa, de-a lungul timpului, cativa compozitori de seama ai lumii, precum Haydn, Mozart si Beethoven.
In 1805 si 1809 Viena este ocupata de catre Napoleon. La inceputul secolului al XIX-lea, Viena era faimoasa pentru valsurile lui Joseph Lanner si ale familiei Strauss, precum si pentru farsele lui Nestroy, comediile lui Raimund sau tragediile lui Grillparzer. In timpul revolutiei de la 1848, rebelii il forteaza pe Metternich sa demisioneze. Miscarea revolutionara este suprimata apoi de catre Windischgrätz, un general austriac, primul principe de Windisch-Graetz.
La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, Viena infloreste, fiind recunoscut ca un centru important cultural si stiintific. Este perioada in care Freud dezvolta teoria sa psihoanalista, in acelasi timp in care mari personalitati din viata medicala precum Rokitansky, Wagner-Jauregg si Billroth (caruia Brahms ii dedica „Cvartetul de Coarde 51”) lucreaza la spitalul din Viena. Orasul ii mai atrage pe Richard Strauss, Mahler, Brahms, Arnold Schoenberg si discipolii sai, care au inspirat si influentat urmatoarea perioada de maretie muzicala. Scena literara este dominata de catre Werfel, Wassermann, Hofmannsthal, Schnitzler si Krauss.
Viena sufera pierderi importante in timpul Primului Razboi Mondial. In ciuda lipsei mancarii si a revolutiei in curs, la sfarsitul razboiului Viena isi recapata statutul de capitala, a micii republici Austria, urmand ca, in 1922 sa devina provincie autonoma (Bundesland). Guvernarea democratica condusa de primarul Karl Seitz (1923–1934) aduce cu sine un program de imbunatatiri municipale semnificative. Blocurile de apartamente pentru muncitori si locuinta notabila a lui Karl Marx (Karl Marx Hof) iau locul cladirilor vechi, de mahala, oferind intregii lumi un exemplu in materie de locuinte publice. Proiectul este grav avariat de razboiul civil din 1934, dintre socialistii din Viena si guvernul cancelarului Dollfuss.
Pe 15 martie 1938, Adolf Hitler intra triumfator in Viena si o anexeaza statului german. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, orasul sufera din nou daune considerabile. Populatia de evrei (115.000 in 1938) ocupand mai ales cartierul Leopoldstadt (desemnat oficial ca ghetou in secolul XVII) este exterminata pana la sfarsitul razboului la cateva mii. In urma razboiului, Austria si implicit Viena, sunt ocupate de catre fortele armate aliate si sunt divizate in patru regiuni. Aceasta situatie treneaza pana in 1955, cand Austria este recunoscut din nou, ca stat independent, neutru. In urma programului Marshall, Viena incepe procesul de reindustrializare si reconstructie. In 1957 devine sediul Agentiei Internationale de Energie Atomica si centrul altor mari organizatii internationale, incluzand Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol. Orasul devine, datorita neutralitatii politice, locul in care mari conducatori ai istoriei recente, aleg sa poarte discutii internationale, precum cea dintre Kennedy sau Hrusciov, din 1961.
Surse imagini
- Monument în Stadtpark: Diego Delso - Wikipedia | CC BY-SA 4.0 International