Westminster Abbey

Westminster Abbey este o manastire sau abatie din Londra, locul traditional de incoronare si inmormantare a monarhilor englezi. Nu poate fi numita catedrala in adevaratul sens al cuvantului, nici biserica parohiala, Westminster Abbey este un loc de rugaciune din proprietatea coroanei britanice.

Situata imediat langa Casa Parlamentului in inima orasului Londra, Westminster Abbey este un stop obligatoriu pentru orice turist in vizita in capitala Marii Britanii. Cu cele mai vechi parti ale sale datand din anul 1050 d.Hr., abatia prezinta una din cele mai prestigioase si renumite stiluri arhitectonice medievale din Londra. Datorita conexiunilor sale cu suveranii britanici, a fost crutata de catre regele Henric al VIII-lea, in timpul asediului general al cladirilor religioase din Anglia, in urma procesului de reformare. Interiorul este un muzeu veritabil al istoriei Angliei. Intre multele atractii importante ale catedralei, putem enumera tronul de incoronare medieval, coltul poetilor (Poet’s Corner) cu testimoniale adresate lui William Shakespeare, Charles Dickens si altor cativa giganti ai literaturii si mormintele reginelor Elisabeta I, Maria, cercetatorului David Livingstone si naturalistului Charles Darwin.

Potrivit traditiilor, aici a fost intemeiat un altar inca din anul 616 d.Hr., in locul cunoscut sub numele de insula Thorney. Se spune ca a fost sfintita in mod miraculos dupa ce un pescar a avut o viziune a Sfantului Petru. In timp ce existenta templului nu se poate determina in mod exact, manastirea istorica a fost construita de catre Eduard Confesorul, intre 1045 si 1050 si a fost tarnosita pe 28 decembrie 1065. Motivul din spatele construirii manastirii a fost dorinta regelui de a efectua pelerinajul pe care nu reuseste sa-l faca niciodata, iar papa i-a recomandat ca, pentru a-si spala pacatele, ar trebui sa construiasca o manastire. Manastirea initiala, construita in stil romanic, cunoscut in Marea Britanie ca „Norman”, a fost dedicata calugarilor benedictini.

A fost reconstruita in stil gotic intre anii 1245 si 1517. Prima faza a reconstruirii a fost organizata de catre Henric al III-lea, ca un sancturar pentru a-l comemora pe Eduard Confesorul si loc de veci care sa-l adaposteasca pe acesta, sub cel mai mare naos din Anglia. Munca este continuata de catre arhitectul Henry Yevele in timpul regelui Richard al II-lea. Henric al VII-lea adauga o capela perpendiculara dedicata Fecioarei Maria in 1503. Chiar daca abatia este confiscata de catre Henric al VIII-lea in timpul desfiintarii manastirilor crestine din 1534 si inchisa in 1540, devenind catedrala pana in 1550, legaturile cu sangele albastru britanic o salveaza de la distrugerea totala, soarta impartasita de alte cateva locatii similare de pe teritoriul Angliei.

Lunga istorie a Westminster Abbey continua cu alte incercari de distrugere si asediu, precum atactul puritanilor din 1640, sau evacuarea calugarilor benedictini din timpul regimului Elisabetei I, in 1559. Turnurile din partea de vest sunt adaugate de Sir Christopher Wren si Nicholas Hawksmoor in 1722 si 1745. Turnurile sunt realizate din piatra de Portland, pentru a evidentia si revitaliza stilul gotic dorit. O alta etapa importanta de reconsolidare si constructie are loc in secolul al XIX-lea, fiind coordonata de catre Sir George Gilbert Scott. Westminster Abbey este trecuta din conducerea episcopiei in conducerea directa a familiei regale, masura neobisnuita pentru o institutie religioasa de acest gen.

Inca de la incoronarea regelui William Cuceritorul din 1066, toti monarhii englezi, cu exceptia sotiei lui Henric al XIII-lea, Lady Jane Grey, intrata in dizgratie, Eduard al V-lea si Eduard al VII-lea, care nu au avut parte de o incoronare propriu-zisa, au fost numiti regi intre peretii Westminster Abbey. In mod traditional episcopul de Canterbury este oficialul religios din timpul ceremoniilor de incoronare. Scanul „Sfantul Eduard”, tronul pe care iau loc regii in momentul incoronarii, este gazduit in interiorul acestei abatii. Mai aproape de timpurile noastre, laturii de vest i-au fost adaugate 10 statui reprezentand martiri ai crestinatatii, incluzandu-i aici pe Deitrich Bonhoeffer, Martin Luther King si Oscar Romero. Statuile domina Great West Door.

De-a lungul istoriei, aici sunt inmormantati pe rand Henric al III-lea, regii Angliei din familia Plantagenet, sotiile si rudele acestora. Cativa dintre suveranii Angliei, precum Henric al VIII-lea si Carol I sunt inmormantati in capela palatului Windsor, la fel ca si toti regii de pana la George II. Aristocratii sunt inmormantati in capelele laterale ale Westminster Abbey iar calugarii si oamenii asociati cu existenta manastirii sunt inmormantati in manastiri apropiate. Geoffrey Chaucer este inmormantat aici, ca urmare a participarii acestuia la constructia mai multor cladiri apartinand coroanei regale, primind, inainte sa moara, chiar si un apartament pentru a trai in Westminster Abbey. Alti poeti au fost inmormantati alaturi de Chaucer in locul despre care vorbeam mai sus, Coltul Poetilor. Putem sa-l mai amintim pe Genry Purcell, a carui inmormantare se realizeaza tot aici, ca urmare a faptului ca abatia a fost si locul sau de munca.

Manastirea sau abatia Westminster, proprietatea actuala a reginei Angliei, cunoaste mai multe ceremonii, mai fericite sau mai putin fericite, decat orice alta locatie din Anglia si rivalizeaza, in acest sens, cu Bazilica Sfantul Denis din Paris. Catedrala este mentionata in faimoasa carte de fictiune a lui Dan Brown, Da Vinci Code. Este prezenta in viata sociala a locuitorilor Londrei si reprezinta un simbol important al mostenirii culturale si religioase a Marii Britanii.