Turnul de pulbere Mihulka

Turnul de pulbere Mihulka din Praga este o anexa remarcabila a complexului de castele din Praga. Cu originile in 1509, turnul sta marturie a fortei de lupta a capitalei Boemiei, timp de 500 de ani acoperind latura de nord a complexului de castele.

Regele Vladislav al II-lea este ctitorul constructiei dar, desi ideea sa de a construit o structura care sa poata sustine tunururile grele ale armatei, nu toata lumea a fost satisfacuta de rezultat. Turnul a fost o sperietoare in primul rand pentru soldatii care asigurau paza orasului iar temperaturile destul de mici din interiorul acestuia, precum si puternicul incendiu care a izbucnit acolo in 1541, au adus turnului o reputatie nu tocmai grozava.

La fel ca multe alte orase din acea vreme, care isi bazau constructia majoritatii cladirilor pe lemnul uscat adus din apropiere, Praga si-a aratat vulnerabilitatea in timpul teribilului incendiu, pompierii limitatii ca numar, nereusind sa faca fata. Focul seamana distrugere si duce toata zona adiacenta raului Vltava mult inapoi din punct de vedere al dezvoltarii. Totusi, reconstruirea orasului incepe si o data cu ea, a turnului de pulbere. Sarcina pica pe umerii unui antreprenor local care, in schimbul unei plati generoase, reuseste sa redea turnului rezistenta si functionalitatile pentru care fusese conceput. Ca rasplata pentru munca depusa, Tomas Jaros, coordonatorul renovarii turnului primeste cateva alte comisioane grase din partea trezoreriei regale, fiind acrediat sa realizeze si alte cateva constructii in jurul orasului Praga, precum „Fantana Cantatoare” (sau Zpivajici fontana in limba ceha), din gradinile regale. Insa cea mai importanta realizare a sa este clopotul Zikmund, cel mai mare de genul lui din orasul Praga, care se poate vedea si astazi in clopotnita catedralei Sfantul Vitus.

Odata cu sosirea imparatului Rudolf, turnul de pulbere isi gaseste alte intrebuintari, fiind centrul de cercetare a alchimistilor imperiali. Mai tarziu este folosit pentru depozitarea de pulbere folosita pentru tunurile artileriei orasului Praga. Utilitatea sa se dovedeste neinspirata, incarcatura de explozibil fiind aruncata in aer in timpul asediului suedez, in 1649. Dupa intamplarea nefericita, turnul de pulbere intra in posesia catedralei Sfantul Vitus, care ii gaseste un scop mai pasnic, servind ca adapost pentru calugari, in pofida interiorului foarte rece al acestuia.

Anii 1967-1980 gasesc turnul de pulbere Mihulka intr-un amplu proces de reconstructie si reamenajare, proces care il transforma intr-un muzeu, deschis publicului incepand cu 1982. Muzeul afisa documente legate de construcia marelui clopot si a practicilor alchimiste din timpul domniei lui Rudolf al II-lea. Din pacate, toate drumurile care obisnuiau sa legere Turnul de Pulbere de „Jelenni prikop”, o zona verde din gradinile imperiale, au fost blocate, pentru ca ultimul dictator comunist al Cehoslovaciei, Gustav Husak, sa nu poata fi deranjat, el locuind intr-o casa din apropiere.

Astazi, turnul de pulbere din Praga poate fi vizitat pe toata durata anului. Pot fi admirate colectii apartinand institutului militar, incluzand aici obiecte traditionale lucrate de mana, precum si documente din domeniul astrologiei si bineinteles, vechile instrumente folosite in alchimie.