Ghid turistic Vilnius

Vilnius, una din capitalele fostei Uniuni Sovietice, nu mai are acum, dupa aproape 25 de ani de la separare, aproape nimic in comun cu marele imperiu rus si opacitatea arhitecturala a epocii apuse. Capitala Lituaniei este situata la confluenta a doua mari cursuri de apa – Vilnia si Neris – si are aproximativ 550.000 locuitori.

A fost mentionat in izvoarele scrise la inceputul secolului al XIV-lea, urmand ca, in 1387 sa primeasca statut de municipiu de la regele Poloniei si Marele Duce al Regatului Lituaniei, Wladyslaw II Jagiello. Populatia sa a fost dintotdeauna una multietnica, consistand in lituanieni, ruteni, germani, polonezi si evrei. Zidurile orasului au fost ridicate in prima parte a secolului al XVI-lea. Existau, la acea vreme, noua porti de acces in oras si trei turnuri de observare si de aparare. Sigismund August, fiul lui Sigismund I cel Batran si rege al Poloniei, joaca un rol important in istoria medievala a capitalei Lituaniene de azi, mutandu-si curtea regala la Vilnius in 1544. 35 de ani mai tarziu, in 1579, Stefan Bathory a fondat Universitatea din Vilnius.

Orasul s-a dezvoltat si a inflorit din punct de vedere economic, functionand ca un centru stiintific, cultural si comercial al Uniunii Statale Polono-Lituaniana. In 1655 trupele rusesti invadeaza Vilnius, distrugandu-l si incendiindu-l, masacrand mare parte a populatiei. Secole intregi au trecut pana cand localitatea si-a recapatat stralucirea si functiile, iar in secolul al XIX-lea devine al treilea cel mai mare oras al Imperiului Rus, chiar daca zidurile i-au fost daramate in timpul ocupatiei acestora. Napoleon, in marsul sau spre Moscova, captureza Vilnius in 1812. Germanii il captureaza in timpul Primului Razboi Mondial. Astfel, Vilnius isi schimba regimul de cateva ori in decurs de 200 de ani, urmand sa intre in componenta Uniunii Sovietice incepand cu 1940, functionand ca centru administrativ si capitala a Republicii Sovietice Socialiste Lituania.

In timpul ocupatiei straine, zeci de mii de oameni au fost deportati, trimise in lagare de concentrare. Germanii au dorit sa extermine intreaga populatie evreiasca, numeroasa in acea perioada, ucigand aproximativ 250.000 de persoane intre 1941 si 1943. In 1944 Armata Rosie intra din nou in posesia Vilniusului si isi mentin suprematia pana in 1991, la destramare Uniunii. Libertatea, un tel aproape imposibil, dupa secole de lupte, nu s-a obtinut usor: trupele trimise de Moscova au atacat posturile de radio si televiziune locale, omorand 14 civili. Dupa toate aceste framantari, in ultimii 20 de ani, Vilnius seamana mai mult cu un oras vestic, in plina dezvoltare, decat cu o structura comunista.

Orasul istoric include cladiri in stil baroc, renascentist si gotic. Este listat de catre UNESCO ca obiectiv protejat. Primaria, situata in centrul orasului vechi, a fost motorul localitatii Vilnius inca din secolul al XV-lea. Obisnuia sa fie inconjurata de magazine micute, a caror activitate era strict reglementata. Cladirea ce gazduieste acum Filarmonica Nationala era folosita ca o casa de oaspeti pentru comerciantii straini, sositi cu afaceri la Vilnius. Astazi, in piata din fata primariei, se organizeaza in mod regulat concerte si alte festivitati. Constructia primariei in sine este sustinuta de sase coloane dorice. Pe vremuri dispunea de un turn inalt, prevazut cu un ceas si o clopotnita. Din pacate, in urma incendiului puternic din 1610, cladirea a fost serios avariata. Un proces de reconstructie si reconsolidare a avut loc in secolele urmatoare, insa turnul nu a fost niciodata refacut. Edificiul actual dateaza din 1939.

Strada Pilies este artera principala din Orasul Vechi, plecand dinspre primarie spre piata catedralei. Este, poate, cel mai potrivit loc pentru achizitionarea de suveniruri si cadouri si totodata locul de desfasurare al celui mai important festival de arta populara, Kaziukas. Catedrala se gaseste la poalele colinei Gediminas. Dispune de un interior bogat, cu minunate opere de arta, inclusiv un amvon in forma de cupa datand din secolul al XVIII-lea, precum si cateva statui de argint reprezentandu-i pe regii polonezi, mari duci ai Lituaniei.

Castelul Gediminas a fost, in prima instanta, ridicat in secolul al XIV-lea de catre fondatorul dinastiei cu acelasi nume. Prima structura era din lemn, inlocuita ulterior cu una mai rezistenta, din caramida. Astazi adaposeste Muzeul de Arheologie. Un serviciu de teleferic sta la dispozitia turistilor pentru a-i transporta in varful dealului Gediminas, locul din care se pot obtine privelisti spectaculoase ale Orasului Vechi. Mai merita vizitat Muzeul de Chihlimbar, o prezentare fascinanta a unor colectii de piese si obiecte din chihlimbar, cateva dintre ele conservand in interior soparle si insecte fosilizate.