Ghid turistic Brașov

Al treilea cel mai mare oraș al României în funcție de numărul de locuitori (peste 250.000 la ultimul recensământ), Brașovul este și principala atracție de iarnă a țării, furnizând un număr mare de atracții, în special dedicate schiului și mișcării în aer liber. „Coroana” sașilor, a populației de origini saxone ce a colonizat regiunea strategică de la poalele munților, a fost întemeiată în secolul al XIII-lea ca un centru comercial important, pe drumul ce lega Țara Românească de Transilvania, traversând Carpații Meridionali. Brașov moștenește faima unei istorii bogate, de punct de legătură dintre marele Imperiu Otoman și vestul Europei, faimă la care au participat exemplar sașii, îmbogățiți de pe urma comerțului și căpătând, astfel, o importanță politică remarcabilă.

Fortificațiile Coronei (sau Kronstadt) au fost dezvoltate de-a lungul sutelor de ani, fără încetare, susținute de breslele meșteșugarilor locali, iar recent, importanța lor pentru bunăstarea locală a fost luată de facilitățile turistice contemporane, dezvoltate în epoca socialistă și modernizate substanțial după 1990. Brașovul ocupă astăzi un loc aparte pe harta turismului românesc, legându-se fără echivoc de activitățile de iarna, însă farmecul său unic, de așezare medievală, participă din plin la succesul de care se bucură atât în rândul turiștilor români, cât și în rândul vizitatorilor occidentali. Este, poate, a doua cea mai vizitată atracție turistică a României, după capitala București, mulțumită și legăturii feroviare foarte bune dinspre sud, la o distanță relativ redusă de aeroportul internațional Otopeni, o distanță ce se poate parcurge, din capitală, în aproximativ 3 ore (2 ore și jumătate cu Intercity).

Pentru unii dintre noi, Brașovul poate însemna multe lucruri: orașul în care se vorbește cea mai corectă limbă românească, cel mai central oraș important al României, punctul de intersecție al culturilor sudice și transilvane. Pentru alții poate reprezenta un spațiu cultural divers sau pur și simplu urbea ce le oferă condițiile unui învățământ universitar de calitate. Cu toate acestea, pentru marea majoritate a românilor, rămâne rampa de lansare pentru stațiunile din jur, de la Poiana Brașov până la Predeal și întreaga salbă de stațiuni de pe Valea Prahovei, de la Râșnov până la Bran, chiar și mai departe, spre Sighișoara, zona Transfăgărășan sau Sibiu.

Piața Sfatului

Brașovul se concentrează în jurul Pieței Sfatului, centrul urban și cel mai important punct de socializare pentru turiști și localnici deopotrivă. Piața Sfatului este gazda târgului tradițional încă din secolul al XIII-lea, motorul dezvoltării economice zonale. În mijlocul pieței tronează primăria locală, o atracție în sine, clădire ce a supraviețuit timp de aproape șase veacuri. De jur-împrejurul Pieței Sfatului se găsesc cele mai valoroase bijuterii arhitectonice din Brașov, construcții medievale la umbra cărora majoritatea turiștilor preferă să-și tragă sufletul în după-amiezele toride de vară.

Într-o latură a pieței se găsește silueta inconfundabilă a celei mai importante construcții gotice din România, Biserica Neagră sau Schwarze Kirche, construită la comanda comunității germane înstărite, cu ajutorul meșterilor bulgari stabiliți în zonă, la sfârșitul secolului al XIV-lea. Servind inițial credincioșii romano-catolici, biserica a fost convertită la luteranism în timpul mișcării reformate. Cu cei 89 de metri în lungime și 38 de metri lățime, construcția este faimoasă în special pentru culoarea sa neagră, cauzată de puternicul incendiu ce a mistuit Brașovul în 1689, în timpul invaziei habsburgilor din Marele Război Turcesc. Un alt edificiu religios remarcabil, Biserica Sfântul Nicolae, se găsește în cealaltă piață importantă a orașului, Piața Unirii. Istoria acestei clădiri a început în același secol al XIV-lea, cu o structură din lemn, urmând ca secolul XV să constituie baza pentru edificiul din piatră pe care-l putem admira și astăzi. Incorporează mai multe stiluri arhitectonice – gotic, baroc și renascentist – și, deși modestă, mai degrabă austeră, tronează maiestuos deasupra tuturor celorlalte clădiri ale Brașovului.

Fortificațiile de la poalele Tâmpei, realizate începând cu secolul al XV-lea cu scopul de a proteja orașul împotriva invadatorilor turci, servesc astăzi ca un punct de observare fără egal. Pentru a rămâne în același profil defensiv, în imediata apropiere a Brașovului, la 12 kilometri sau 15 minute de mers cu mașina înspre nord-est, biserica fortificată din Hărman datează din perioada în care locașurile de cult erau utilizate și ca refugii de către enoriași. Cele mai vechi secțiuni ale construcției evanghelice au fost inaugurate încă din secolul al XIII-lea de coloniștii sași. Zidurile defensive au fost adăugate la două secole distanță, laolaltă cu turnurile și zidurile interioare, pentru a apăra locuitorii micii localități transilvane împotriva invaziilor.

Brașovul nu înseamnă însă doar cultură și arhitectură superbă, ci muntele în sine. Depresiunea omonimă – sau Țara Bârsei – se află la poalele munților Bucegi, Ciucaș și Piatra Craiului, facilitând astfel excursiile în stațiunile montane adiacente, extrem de apreciate de turiștii de la noi. Poiana Brașov, locul preferat de schiori se găsește la doar câțiva kilometri distanță, accesibilă pe drumul ce pornește în sus direct din oraș. Călătoria, deși scurtă, furnizează câteva locuri ce vă poate tăia respirația, cu panorame uluitoare a orașului medieval de mai jos. Pârtiile Drumul Roșu, Lupului sau Kanzel din Poiană, laolaltă cu Clăbucet, Cioplea, Subteleferic sau Trei Brazi din Predeal, dar și facilitățile de cazare din tot județul Brașov, oferă decorul perfect pentru un weekend hibernal, în mijlocul familiei.

Drumul spre castelul Bran poate nu este la fel de spectaculos, însă merită parcurs. Obligatorie este oprirea la vechiul castel Râșnov și structurile sale defensive, reamenajate recent pentru a putea fi apreciate la adevărata lor valoare.