Dicționar de călătorie Elveția

Una din caracteristicile statului elvetian este diversitatea culturala. Stramosii elvetienilor de astazi isi trag originile din mai multe culturi. Cel mai evident rezultat al acestei diversitati culturale sunt este faptul ca, in ciuda faptului ca Elvetia este o tara mica, exista nu mai putin de patru limbi oficiale: germana, franceza, italiana, retoromana. Limba elvetiana propriu-zisa, chiar daca se prezinta in unele forme, majoritatea germanice, nu exista in mod oficial.

La granita dintre zonele vorbitoare de franceza si germana, intalnim limba numita „Rostigraben” (tradusa mot-a-mot prin „sant ruginit” sau dig ruginit”). Reprezinta nu doar procesul de separare al limbilor ci si diferentierea culturilor si ideologiilor. Minoritatile lingvistice se simt cumva coplesiti de majoritatea vorbitoare de limba germana, mai ales in problemele politice. In timp ce vorbitorii de franceza elvetiana par sa fie mai deschisi catre nou, cei vorbitori de elvetiana germana tind sa fie ceva mai conservatori. Din nou, acesta este un rationament general, un simplu individ neputand fi judecat doar prin prisma limbii vorbite sau a originii.

Termenul de „elvetiana germana” nu este chiar corect, limba numindu-se „Schweizerdeutsch”. Elvetiana germana este foarte diferita de germana vorbita in Germania sau Austria. Si mai surprinzator este ca nu exista deloc o elvetiana germana scrisa. Oamenii din Austria, Germania si Elvetia folosesc, in mod oficial, aceeasi limba germana scrisa, numita „Hochdeutsch” (in traducere „Germana Inalta”). Cu toate acestea, termenul „germana scrisa” („Deutsche Schriftsprache”) este mult mai potrivit. Germana oficiala scrisa este foarte diferita de elvetiana germana – este aproape o limba straina.

Locuitorii fiecarui canton au propriul dialect distinct, care poate varia in mod semnificativ. Din nou, limbile se schimba gradual, de la nord la sud sau de la est la vest. Chiar daca franceza si italiana vorbite in Elvetia nu sunt la fel ca si cele vorbite in tarile vecine, nu sunt la fel de diferite precum elvetiana germana de germana propriu-zisa, oficiala, sau de de limba germana vorbita in Austria.

Retoromana este o limba foarte diferita si in acelasi timp foarte veche. Este considerata o limba moarta, datorita faptul ca a ramas neschimbata, nemaiacceptand modificari. Nu se mai introduc noi cuvinte pentru noi lucruri, in schimb, imprumuta termeni din limba germana. Chiar daca mai exista doar cateva sate unde se vorbesc inca retoromana, sunt nu mai putin de cinci dialecte diferite (cunoscute ca idiomuri). Cuvintele din exemplificarea de mai jos sunt oferite in retoromana „sursilvan”, in timp ce, celelalte idiomuri sunt: „sutsilvan”, „surmiran”, „puter” si „vallader”.

Numere

0

• Germană – null
• Italiană – zero
• Franceză – zéro
• Retoromană – null

1

• Germană – eins
• Italiană – uno
• Franceză – un
• Retoromană – in

2

• Germană – zwei
• Italiană – due
• Franceză – deux
• Retoromană – dus

3

• Germană – drei
• Italiană – tre
• Franceză – trois
• Retoromană – treis

4

• Germană – vier
• Italiană – quattro
• Franceză – quatre
• Retoromană – quater

5

• Germană – fünf
• Italiană – cinque
• Franceză – cinq
• Retoromană – tschun

6

• Germană – sechs
• Italiană – sei
• Franceză – six
• Retoromană – sis

7

• Germană – sieben
• Italiană – sette
• Franceză – sept
• Retoromană – siat

8

• Germană – acht
• Italiană – otto
• Franceză – huit
• Retoromană – otg

9

• Germană – neun
• Italiană – nove
• Franceză – neuf
• Retoromană – nov

10

• Germană – zehn
• Italiană – dieci
• Franceză – dix
• Retoromană – diesch

20

• Germană – zwanzig
• Italiană – venti
• Franceză – vingt
• Retoromană – vegn

30

• Germană – dreissig
• Italiană – trenta
• Franceză – trente
• Retoromană – trena

40

• Germană – vierzig
• Italiană – quaranta
• Franceză – quarante
• Retoromană – curonta

50

• Germană – fünfzig
• Italiană – cinquanta
• Franceză – cinquante
• Retoromană – tschunconta

100

• Germană – hundert
• Italiană – cento
• Franceză – cent
• Retoromană – tschien

1.000

• Germană – tausend
• Italiană – mille
• Franceză – mille
• Retoromană – melli

Timp

Secundă

• Germană – Sekunde
• Italiană – secondo
• Franceză – seconde
• Retoromană – secunda

Minut

• Germană – Minute
• Italiană – minuto
• Franceză – minute
• Retoromană – minuta

Oră

• Germană – Stunde
• Italiană – ora
• Franceză – heure
• Retoromană – ura

Zi

• Germană – Tag
• Italiană – giorno
• Franceză – jour
• Retoromană – di

Săptămână

• Germană – Woche
• Italiană – settimana
• Franceză – semaine
• Retoromană – jamna

Lună

• Germană – Monat
• Italiană – mese
• Franceză – mois
• Retoromană – meins

An

• Germană – Jahr
• Italiană – anno
• Franceză – année
• Retoromană – onn

Întotdeauna

• Germană – Immer
• Italiană – per sempre
• Franceză – éternellement
• Retoromană – adina

Perioade din zi

Dimineață

• Germană – Morgen
• Italiană – mattina
• Franceză – matin
• Retoromană – damaun

Prânz

• Germană – Mittag
• Italiană – mezzogiorno
• Franceză – midi
• Retoromană – miezdi

După amiază

• Germană – Nachmittag
• Italiană – pomeriggio
• Franceză – après midi
• Retoromană – suentermiezdi

Seară

• Germană – Abend
• Italiană – sera
• Franceză – soir
• Retoromană – sera

Noapte

• Germană – Nacht
• Italiană – notte
• Franceză – nuit
• Retoromană – notg

Miezul nopții

• Germană – Mitternacht
• Italiană – mezzanotte
• Franceză – minuit
• Retoromană – mesanotg

Zilele săptămânii

Luni

• Germană – Montag
• Italiană – lunedì
• Franceză – lundi
• Retoromană – gliendischdis

Marți

• Germană – Dienstag
• Italiană – martedì
• Franceză – mardi
• Retoromană – mardis

Miercuri

• Germană – Mittwoch
• Italiană – mercoledì
• Franceză – mercredi
• Retoromană – mesjamna

Joi

• Germană – Donnerstag
• Italiană – giovedì
• Franceză – jeudi
• Retoromană – gievgia

Vineri

• Germană – Freitag
• Italiană – venerdì
• Franceză – Vendredi
• Retoromană – venderdis

Sâmbătă

• Germană – Samstag
• Italiană – sabato
• Franceză – samedi
• Retoromană – sonda

Duminică

• Germană – Sontag
• Italiană – domenica
• Franceză – dimanche
• Retoromană – dumengia

Lunile anului

Ianuarie

• Germană – Januar
• Italiană – gennaio
• Franceză – janvier
• Retoromană – schaner

Februarie

• Germană – Februar
• Italiană – febbraio
• Franceză – février
• Retoromană – favrer

Martie

• Germană – März
• Italiană – marzo
• Franceză – mars
• Retoromană – mars

Aprilie

• Germană – April
• Italiană – aprile
• Franceză – avril
• Retoromană – avrel

Mai

• Germană – Mai
• Italiană – maggio
• Franceză – mai
• Retoromană – matg

Iunie

• Germană – Juni
• Italiană – giugno
• Franceză – juin
• Retoromană – zercladur

Iulie

• Germană – Juli
• Italiană – luglio
• Franceză – juillet
• Retoromană – fenadur

August

• Germană – August
• Italiană – agosto
• Franceză – août
• Retoromană – uost

Septembrie

• Germană – September
• Italiană – settembre
• Franceză – septembre
• Retoromană – settember

Octombrie

• Germană – Oktober
• Italiană – ottobre
• Franceză – Octobre
• Retoromană – october

Noiembrie

• Germană – November
• Italiană – novembre
• Franceză – novembre
• Retoromană – november

Decembrie

• Germană – Dezember
• Italiană – dicembre
• Franceză – décembre
• Retoromană – december

Orientare

Hartă

• Germană – Karte
• Italiană – carta
• Franceză – carte
• Retoromană – carta

Direcție

• Germană – Richtung
• Italiană – direzione
• Franceză – direction
• Retoromană – direcziun

Nord

• Germană – Norden
• Italiană – nord
• Franceză – nord
• Retoromană – nord

Est

• Germană – Osten
• Italiană – est
• Franceză – est
• Retoromană – est

Sud

• Germană – Süden
• Italiană – sud
• Franceză – sud
• Retoromană – sid

Vest

• Germană – Westen
• Italiană – ovest
• Franceză – ouest
• Retoromană – occident

Stânga

• Germană – links
• Italiană – sinistra
• Franceză – gauche
• Retoromană – seniester

Dreapta

• Germană – rechts
• Italiană – destra
• Franceză – droite
• Retoromană – dretg

În față

• Germană – vorn
• Italiană – davanti
• Franceză – devant
• Retoromană – davon

În spate

• Germană – hinten
• Italiană – dietro
• Franceză – derrière
• Retoromană – davos

Pe / deasupra

• Germană – auf
• Italiană – su / sopra
• Franceză – sur / en haut
• Retoromană – sin / sura

Dedesubt

• Germană – unter
• Italiană – sotto
• Franceză – au-dessous
• Retoromană – sut

Aproape

• Germană – nah
• Italiană – qui vicino
• Franceză – tout près
• Retoromană – proxim

Departe

• Germană – weit weg
• Italiană – lontano
• Franceză – loin
• Retoromană – lontan

Expresii și fraze uzuale

Română: Elveția

• Germană – Schweiz
• Italiană – Svizerra
• Franceză – Suisse
• Retoromană – Svizra

Română: Salut

• Germană – Grüezi
• Franceză – Salut
• Italiană – Ciao
• Retoromană – Tgau

Română: Bună dimineața

• Germană – Guten Morgen
• Franceză – Bonjour
• Italiană – Buon giorno
• Retoromană – Bien di

Română: Noapte bună

• Germană – Gute Nacht
• Franceză – Bonne nuit
• Italiană – Buona notte
• Retoromană – Buna notg

Română: La revedere

• Germană – Auf Wiedersehen
• Franceză – Au revoir
• Italiană – Arrivederci
• Retoromană – Sin seveser

Română: Mulțumesc

• Germană – Danke
• Franceză – Merci
• Italiană – Grazie
• Retoromană – Engraziel

Română: Cum te numești? / Cum vă numiți?

• Germană – Wie ist Ihr Name? / Wie heissen Sie?
• Franceză – Quel est votre nom? / Comment vous appelez-vous?
• Italiană – Come si chiama?
• Retoromană – Co haveis vus num?

Română: Mă numesc Alex.

• Germană – Meine Name ist Alex. / Ich heisse Alex.
• Franceză – Mon nom est Alex. / Je m’appelle Alex.
• Italiană – Mi chiamo Alex.
• Retoromană – Jeu hai num Alex.

Română: Îmi este foame.

• Germană – Ich bin hungrig. / Ich habe Hunger.
• Franceză – J’ai fam.
• Italiană – Ho fame.
• Retoromană – Jeu hai fom.

Română: Îmi este sete.

• Germană – Ich bin durstig. / Ich habe Durst.
• Franceză – J’ai soif.
• Italiană – Ho sete.
• Retoromană – Jeu hai seit.

Română: Unde este cel mai apropiat restaurant / hotel, vă rog?

• Germană – Wo ist das nächste Restaurant / Hotel, bitte?
• Franceză – Où est le restaurant / hôtel le plus proche, s’il vous plaît?
• Italiană – Dove è il ristorante / l’hotel più vicino, per favore?
• Retoromană – Nua ei il restorant / hotel il pli maneivel?.

Română: Aveți camere libere?

• Germană – Haben Sie ein freies Zimmer ?
• Franceză – Avez-vous une chambre libre?
• Italiană – Ha una stanza libera?
• Retoromană – Haveis vus ina stanza libra?

Română: Cât costă?

• Germană – Wieviel kostet es?
• Franceză – Combien ça coûte?
• Italiană – Quanto costa?
• Retoromană – Con cuosta quei?

Română: Cat este ceasul?

• Germană – Wieviel Uhr ist es? / Wie spät ist es?
• Franceză – Quelle heure est-il?
• Italiană – Che ora è?
• Retoromană – Tgei uras eis ei?

Română: Unde este stația de tren (gara)?

• Germană – Wo ist der Bahnhof?
• Franceză – Où est la gare?
• Italiană – Dov’ è la stazione ferroviaria?
• Retoromană – Nua ei la staziun?

Română: Unde pot cumpăra un bilet?

• Germană – Wo kann ich eine Fahrkarte kaufen?
• Franceză – Où est-ce que je peux acheter un billet?
• Italiană – Dove posso comprare un biglietto?
• Retoromană – Nua ei la vendita da biglets?

Română: Acolo

• Germană – Dort drüben!
• Franceză – Là-bas!
• Italiană – Là! / Laggiù!
• Retoromană – Vi leu!

Română: La ce distanță se află aeroportul?

• Germană – Wie weit ist es zum Flugplatz?
• Franceză – A quelle distance se trouve l’aéroport?
• Italiană – Quant’è distante l’aeroporto?
• Retoromană – Con lunsch eis ei agl eroport?

Română: Unde este oficiul poștal?

• Germană – Wie komme ich zur Post?
• Franceză – Pourriez-vous m’indiquer le chemin pour aller a la poste?
• Italiană – Dov’è l’ufficio postale?
• Retoromană – Nua ei la posta?

Română: Vă rog să sunați ambulanța / pompierii / poliția!

• Germană – Bitte rufen Sie einen Krankenwagen / die Feuerwehr / die Polizei!
• Franceză – Veuillez appeler d’ambulance / les pompiers / la police!
• Italiană – Chiami per favore un’ambulanza / i vigili del fuoco / la polizia!
• Retoromană – Fagei schi bien e clamei l’ambulanza / ils pumpiers / la polizia!

Română: Ajutor!

• Germană – Hilfe!
• Franceză – Au secours!
• Italiană – Aiuto!
• Retoromană – Agid!

Română: Te iubesc.

• Germană – Ich liebe Dich.
• Franceză – Je t’aime.
• Italiană – Ti amo.
• Retoromană – Jeu carezel tei