Istorie Franța

04 Feb 2014

Singura tara europeana care are iesire la Marea Nordului si la Mediterana, Franta, a fost subiectul unei varietati deosebite de influente culturale. Desi faimoasa pentru inradacinarea populatiei sale rurale, Franta a fost, de asemeni si un creuzet cultural european, chiar inainte de sosirea galilor celti, cu secole inainte de Hristos, fenomenul propagandu-se pana tarziu, in secolul al XX-lea, o data cu emigrarile dinspre Marea Mediterana. Cucerirea romana, prin Iulius Cezar a avut un impact de durata, dar, incepand cu secolele IV si V e.n., valurile de triburi barbare au distrus mare parte din mostenirea romana. Francii germanici au asigurat conducerea politica in secolele care au urmat, pana la sfarsitul secolul al X-lea, iar cand linia lor a disparut, in Franta incepe un proces de fragmentare sociala si politica.

Formarea Frantei

Dinastia Capetiana a reconstituit treptat Franta pe parcursul Evului Mediu, o perioada de mare prosperitate economica si vitalitate culturala. Moartea Neagra si Razboiul de 100 de ani a stopat avantul Frantei si puterea dinastiei dominante a inceput sa fie amenintata de catre ducii burgunzi rivali. Franta a recuperat insa in timpul Renasterii urmat de grandoarea domniei lui Ludovic al XIV-lea. In perioada Iluminismului, secolul al XVIII-lea, cultura si institutiile franceze au constituit invidia Europei. Revolutia din 1789 a pus capat monarhiei absolute si a introdus reforme majore, sociale si institutionale, multe dintre acestea fiind aprobate si consolidate de catre Napoleon. Pe de alta parte, tot revolutia a fost punctul de plecare a unei oarecare instabilitati politice si sociale. Din 1789, Franta a cunoscut, pe rand, cinci republici, doua imperii, trei branduri de puteri regale, plus guvernarea Vichy din timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial. Rivalitatea cu Germania a dominat sfarsitul secolului al XIX-lea si secolul XX. Pierderile suferite de catre Franta in timpul Primului Razboi Mondial au fost traumatice, urmatate de ocuparea germana dintre 1940-1944. Cu toate acestea, dupa 1945, ccele doua tari au devenit coloana vertebrala a ceea ce va deveni mai tarziu Uniunea Europeana.

Preistorie

Cele mai vechi urme ale prezentei omului pe teritoriu Frantei dateaza de aproximativ 2 milioane de ani. Incepand cu 40.000 i.Hr. Homo Sapiens isi face cunoscuta prezenta itineranta, ca si vanatori si culegatori. In jurul anului 6.000 i.Hr., dupa ultima era glaciara, a avut loc o schimbare majora in stilul de viata, iar oamenii renunta la viata de nomazi, cresterea animalelor si cultura plantelor substituind incet viata nomada. Aparitia obiectelor din metal a permis construirea unor unelte si arme mai eficiente. Epoca de Fier este asociata in mod deosebit cu celtii, care au sosit pe teritoriul francez cu 1 mileniu i.Hr.. S-a format o noua ierarhie sociala, consistand in razboinici, agricultori, mestesugari si druizi (preotii celtilor).

Dominatul Monastic

Prabusirea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate si invazii. Atat dinastia franca merovingiana cat si carolingienii au fost in imposibilitatea de aduce mai mult decat perioade spasmodice de stabilitate si calm politic. In aceasta perioada turbulenta, Biserica devine un element de continuitate. Ca si centre pentru invatatii crestini si artisti, manastirile au ajutat la restabilirea valorilor lumii antice. Ei au dezvoltat, de asemeni, agricultura si viticultura, devenind in acest mod extrem de puternici, dominand tara din punct de vedere economic si cultural.

Franta gotica

Stilul gotic, exemplificat prin constructia catedralelor, apare in secolul al XII-lea, intr-o perioada de prosperitate, de cruciade si definirea unui sistem monarhic puternic. Curtile rivale franceze si burgunde devin modele de eticheta si conduita pentru intreaga Europa. Poemele epice "Chansons des gestes" cantate de trubaduri devin purtatoarele codului cavalerismului.

Razboiul de 100 de ani

Invazia englezilor in Franta incepe in 1337 si are efecte devastatoare. Daunele de razboi sunt amplificate de foamete si ravagiile frecvente provocate de ciuma bubonica incepand cu 1348. Franta a fost foarte aproape de a fi impartita intre regele Angliei si ducele de Burgundia. In 1429 - 1430 tanara Ioana d'Arc reuseste sa ajute francezii sa iasa castigatori si pe parcusul unei generatii, englezii sunt alungati din Franta.

Renasterea

Ca un rezultat al invaziei franceze in Italia, in 1494, idealurile si estetica Renasterii italiene s-au raspandit in Franta, ajungand la apogeu in timpul regimului lui Francisc I. Cunoscut ca un adevarat print renascentist, el a fost calificat in litere si arta, dar si recunoscut pe plan sportiv sau strategic. A invitat artisti italieni precum Leonardo da Vinci si Cellini si s-a bucurat de povestirile licentioase ale lui Rabelais. O alta persoana foarte influenta a fost Caterina de Medicis, care, prin fii sai, Francisc I, Carol al IX-lea si Henric al III-lea, a condus efectiv tara. A fost elementul decisiv si in Razboiul Religiilor 1562 - 1593, intre catolici si protestanti, care a divizat nobilimea si a rupt in bucati tara.

Le Grand Siecle

Sfarsitul razboaielor religioase marcheaza o perioada de influenta franceza exceptionala. Cardinalii Richelieu si Mazarin paveaza calea monarhiei absolute a lui Ludovic al XIV-lea. Dezvoltarea politica a fost insotita de stiluri artistice fara precedent: edificii enorme in stil baroc, drama lui Moliere si Racine, muzica lui Lully. Versaille, construit sub atenta supraveghere a ministrului de finante francez Colbert, a devenit gloria Europei acelor timpuri dar costul acestuia si razboaiele nesfarsite ale lui Ludovic al XIV-lea s-au dovedit prea costisitoare pentru statul francez care a fost saracit iar regimul lui Ludovic se incheie.

Iluminismul si revolutia

In secolul al XVIII-lea, filozofii iluministi precum Voltaire si Rousseau, redefinesc locul omului intr-un cadru de principii naturale, o provocare pentru vechea ordine aristocratica. Eseurile lor au fost citite in intreaga Europa, chiar si in coloniile americane. Dar, desi Franta exporta pe langa ideile sale si produse comerciale, datoria in crestere a statului a adus cu sine tulburari sociale, care au culminat cu Revolutia Franceza in 1789. Cu motto-ul "Libertate, Egalitate, Fraternitate", noua Republica si reformele sale au un impact de anvergura asupra restului Europei.

Franta sub Napoleon

Doua generatii de Napoleoni au dominat istoria Frantei, din 1800 pana in 1870. Napoleon Bonaparte ia titlul de Imparatul Napoleon I. El isi extinde imperiul in aproape tot vestul Europei, intronandu-si fratii si surorile in teritoriile ocupate. Dinastia napoleonica a fost invinsa in 1814 si inlocuita de catre dinastia Bourbon, urmata apoi de Revolutie de la 1830, supranumita Monarhia de Iulie, dar revine in 1848, sub nepotul lui Napoleon Bonaparte. Ludovic Napoleon devine presedintele celei de-a doua republici franceze si se autoproclama imparat, sub numele de Napoleon III. In timpul regimului sau, Parisul a fost modernizat si incepe transformarea industriala a Frantei.

Belle Epoque

Perioada de pana in Primul Razboi Mondial este amintita de catre francezi ca Belle Epoque, o epoca de aur pentru totdeauna pierduta. Cu toate acestea, perioada este dominata de turbulente politice, cu militantismul clasei muncitoare, miscari socialiste si Afacerea Dreyfus, polarizand tara intre Stanga si Dreapta antisemita. Noi inventii, precum electricitatea sau vaccinurile contra bolilor infectioase periculoase, face viata mai buna la toate nivelurile sociale. Scena culturala a prosperat si a luat noi forme, cu Impresionismul, Art-Nouveau, romanele realiste ale lui Flaubert si Zola, cabaret si cancan si, in 1985, nasterea cinematografului.

Franta avangardista

In ciuda ravagiilor provocate de catre cele doua Razboaie Mondiale, Franta isi pastreaza renumele international ca centru avangardist. Parisul a fost, in mod particular, un magnet pentru scriitorii, artistii si muzicienii experimentali. Cafenelele au fost pline de artisti americani, cantareti de jazz, suprarealisti francezi si regizori de film. Riviera Franceza a atras de asemeni valuri de artisti si scriitori, de la Matisse si Picasso, pana la hemingway si Scott Fitzgerald, impreuna cu industrialisti si aristocrati bogati, care sosesc in automobile sau in faimosul Train Bleu. Si din 1936 concediile platite institutionalizate fac cunoscute clasei muncitoare trendul vacantelor si moda bronzatului la soare.

Franta moderna

Dupa 1950 bazele societatii franceze traditionale se schimba. Numarul taranilor fermieri scade, vechile industrii neperformante decad, lasand locul noilor locuri de munca in serviciul public si industriile inaltei tehnologii. Francezii au inceput sa se bucure de beneficiile culturii de masa si al consumismului pe scara larga. Proiectele de mare prestigiu, precum Concorde (avionul supersonic), TGV (trenul de mare viteza), cartierul ultramodern La Defense si Centrul Pompidou, ii aduc recunoasterea internationala. Eforturile pentru integrarea europeana si inaugurarea tunelului de sub Canalul Manecii tintesc spre relatii mai bune ale Frantei cu toti vecinii sai.