La 25 de kilometri vest de Beziers, de-a lungul principalei magistrale feroviare ce leaga Toulouse de Nisa, se gaseste Narbonne, pe vremuri capitala a primei colonii romane in Galia, Gallia Narbonensis, si un port infloritor in perioada medievala. Epidemiile de ciuma, razboiul cu Anglia si colmatarea portului au incheiat epoca de aur a orasului, renascut incepand cu secolul al XIX-lea, o data cu nasterea industriei vinului. Astazi, in ciuda prezentei de rau augur a centralei atomice de la Malvesi, la doar 5 kilometri in partea de sud a orasului, Narbonne este o localitate de provincie placuta, cu un cartier vechi incantator si bine pastrat, dominat de silueta catedralei impunatoare si traversat de esplanada verde de pe malurile Canal de la Robine.
La inceputul anilor 1990, Narbonne a castigat in notorietate prin statutul sau de comunitate-problema, pe seama conflictelor cu etniile minoritare. Pe scurt, populatia Harkis (algerieni) ce s-a inscris pe listele militare franceze si a luptat impotriva propriei tari la sfarsitul anilor 1950, a inceput sa protesteze inversunat contra neglijentei aratate de guvern acestei mici comunitati. Nemultumirea a escaladat, iar Harkis si-au intemeiat propriul grup politic, Mouvement Harki, pentru a conta in administratia municipala.
Una din putinele ramasite romane din Narbonne este Horreum, de la capatul nordic al rue Rouget de l’Isle, un neobisnuit depozit subteran de cereale divizat in cateva camere mai mici, ce conduce spre un pasaj rectangular. La capatul opus al aceleiasi strazi, aproape de malurile marginite de copaci ai Canal de la Robine, este cealalta atractie majora a orasului Narbonne, enorma catedrala St Jut et St Pasteur. Cu Palais des Archeveques si fortareata sa de 40 de metri inaltime, formeaza o structura masiva ce troneaza peste stradutele ingrijite ale orasului vechi si, la fel ca si catedrala din Beziers, poate sa fie vazuta de la multi kilometri distanta. Interiorul extrem de inalt este frumos ornamentat cu vitralii din secolul al XIV-lea in capela si in parte nordica a absidei.
Place de l’Hotel de Ville din imediata vecinatate sta in umbra turnurilor St Martian, Madeleine si fortareata episcopala Aycelin. De aici, pasajul l’Ancre conduce spre Palais des Archeveque (Palatul Episcopal), ce gazduieste un muzeu de arta si unul de arheologie. In ultimul se pot vedea cateva ramasite romane interesante, inclusiv o carma a unei corabii antice si un mozaic de proportii. Pe partea sudica a orasului, dupa intersectia Canal de la Robine si Pont des Marchands, mica cripta crestina St Paul de langa rue de l’Hotel Dieu merita o scurta vizita, la fel cum merita si cladirea bisericii desacralizate Notre Dame de Lamourguie, ce adaposteste acum o colectie de sculpturi si inscriptii vechi.
Surse imagini
- Cover: Photos_Marta - Pixabay | Licență Pixabay
