Istorie Tirana

Evidente istorice descoperite in preajma muntelui Dajt (Mali i Dajtit in albaneza) si in pestera Pellumba sugereaza prezenta oamenilor in zona acoperita azi de capitala Albaniei, Tirana, din vremuri preistorice, datand de acum 10.000 – 30.000 de ani. Asa cum sustin cercetatorii, Tirana si zonele adiacente este plina de toponime arheologice de origini ilirice. De altfel, ilirii sunt considerati a fi primii locuitori ai zonei, fara insa a conta semnificativ in istorie.

Cel mai vechi castel, posibil cel care da numele capitalei de azi a Albaniei, dateaza din secolul al VI-lea si este opera imparatului Iustinian. Castelul Theranda sau Tirkan a fost ulterior restaurat de catre Ahmed Pasa Toptani, in secolul XVIII. Cea mai veche descoperire este insa un mozaic gasit laolalta cu multe alte ramasite arheologice langa templul medieval de la fantana Shengjin. Ulterior, la inceputul secolului al XVI-lea, Marin Barleti, invatat si preot catolic ce apare in opera eroului albanez Skanderbeg, „Historia de vita et gestis Scanderbegi Epirotarum principis” (Istoria vietii si faptelor lui Skanderbeg, principe al epirotilor), scrie despre aria ocupata de Tirana, descriind-o ca un mic sat.

Prima inregistrare oficiala a tinutului este realizata de catre otomani intre 1431 – 1432, numarul de locuitori fiind estimat la 7.300, in aproximativ 2.000 de locuinte. Asezarea nu este una unitara, fiind imprastiata in 60 de regiuni distincte. In 1614, generalul otoman si conducatorul local Suleiman Pasa Bargjini, infiinteaza o moschee (Et’hem Bey), un centru comercial si baile publice. Asezarea creste in importanta odata cu prezenta pe ruta comerciala care lega Europa de Istanbul, proces care dureaza pana la inceputul secolului al XIX-lea.

Tirana incepe sa primeasca noi locuitori, odata cu dezvoltarea comerciala si culturala. Apar vlahii dinspre Korçë si Pogradec, asa numitii ordodoxiti, care se stabilesc in jurul actualului parc al lacului artificial. Ei sunt primii locuitori crestini ai orasului. In 1807 Tirana devine capitala prefecturii Krujë-Tirana. Incepand cu 1889 limba albaneza incepe sa fie predata in scoli, avantul patriotic ducand la infiintarea miscarii nationaliste Bashkimi, apoi la 28 noiembrie 1912, Albania are propriul steag national recunoscut.

Inceputul secolului XX inseamna acordarea Tiranei titulatura de capitala a Albaniei, in prima instanta cu nume provizoriu (1920), apoi permanent (1925). Orasul incepe sa fie construit sistematic, cu ajutorul arhitectilor austrieci, italieni si locali. In aceeasi perioada, Tirana este atacata de catre Regatul Serbilor, Croatilor si Slovenilor si este centrul loviturii de stat condusa de Fan S. Noli. In septembrie 1928 Zog I devine regele Albaniei. Orasul prospera cu ajutorul arhitectilor trimisi de aliatii lor italieni, la acea vreme fascisti. Italia incearca sa transforme Albania intr-un stat marioneta. Fascistii reusesc sa cucereasca Tirana in 1939 iar majoritatea bulevardelor din oras iau nume fasciste. Un activist al rezistentei albaneze incearca in atentat impotriva regelui italian Victor Emanuel al III-lea iar doi ani mai tarziu se naste miscarea comunista albaneza. Orasul este eliberat cu ajutorul fortelor comuniste iar nazistii se retrag.

Perioada comunista inseamna pentru Tirana un declin din punct de vedere al arhitecturii si a vietii sociale. Multe din vechile cladiri construite de catre arhitectii italieni sunt demolate, in locul acestora fiind construite blocuri anoste de locuinte. Asa cum s-a intamplat si in statele din jur, doctrina si filozofia stalinista ia locul monarhiei, legaturile diplomatice cu partea de vest a continentului fiind semnificativ diminuate, urmand o perioada cunoscuta sub numele de politica izolationista. In timpul acestei perioade, Tirana este vizitata de catre liderii partidelor si guvernelor comuniste, incepand cu Nikita Hrusciov, premieul chinez Zhou Enlai sau ministrul afacerilor externe a Republicii Democrate Germane, Oskar Fischer. Liderii politici nu sunt singurele personalitati care viziteaza Albania. Dupa declararea ateismului ca religie oficiala de stat, tara este vizitata si de Maica Tereza. Impactul vizitei si actiunile anti-comuniste din intreaga regiune duc la manifestari de strada masive, in special din partea studentilor care cer libertate politica.

Caderea regimului comunist si perioada de tranzitie pot fi caracterizate ca haotice. Noile constructii sunt dispuse fara un plan de urbanism prealabil iar cladirile de stat sunt lasate in paragina. Dupa anul 2000, Edi Rama, ca lider al celui mai mare partid din Albania (Socialist), incepe un proces de stilizare arhitectonica a orasului, prin demolarea cladirilor amplasate ilegal si initiaza o campanie de pictare in culorii vii a multor blocuri de locuinte. In 2007, George W. Bush devine primul lider american care a vizitat vreodata Albania. Cu aceasta ocazie, o strada principala din centrul Tiranei a fost numita in cinstea sa. Chiar si asa, problemele politice ale Albaniei continua si astazi, centrul istoric si prezent al disputelor fiind capitala Tirana.