Ghid turistic Toulouse

Toulouse, cu frumosul sau centru istoric, este unul din cele mai vobrante si mai cosmopolite orase de provincie franceze. Este o metamorfoza ce a inceput dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, cu ajutorul statului francez, ce a pompat sume colosale de bani pentru a transforma Toulouse in geniul intelectual high-tech al tarii. Mult timp un centru al aviatiei, cu exponenti precum Jean Mermoz sau Antoine Saint Exupery, Toulouse este acum gazda Aerospatiale, forta tehnologica din spatele avioanelor Concorde, Airbus sau a rachetei spatiale Ariane. Centrul spatial national, programul navetelor europene, scolile aeronautice de elita si industria electronica – toate se intampla in Toulouse, ai carui peste 100.000 de studenti constituie a doua grupare universitara din Franta, dupa capitala Paris.

Dar nu pentru aceste suburbii infloritoare de farbici, laboratoare si complexe rezidentiale sau de shopping merg oamenii pentru a se distra, ci in vechiul Ville Rose – roz gasit nu doar in structura cladirilor sale, ci si in politica. Nu este primul izvor de preeminenta a orasului. Din secolul al X-lea, pana in secolul al XIII-lea, contii de Toulouse au controlat mare parte din sudul Frantei. Ei au construit cea mai splendida curte aristocratica din zona, renumita pentru trubadurii si poetii care i-au influentat pe Dante, Petrarca sau Chaucer si prin acestia, intregul curent poetic european. Sosirea nobililor flamanzi din nordul Frantei, in cruciada lor albigensiana au sfarsit acest fenomen, iar in 1271 Toulouse a devenit proprietatea coroanei franceze.

Pentru a va bucura de spatiile verzi, indreptati-va spre malurile insorite ale fluviului Garonne sau spre fermecatoarele gradini Grand Rond sau Jardin des Plantes din partea de sud-est a centrului. O alternativa mai putin de evidenta, dar la fel de atractiva, este de-a lungul cursului Canal du Midi; cel mai potrivit loc pentru o plimbare se gaseste in partea de sud-est a Jardin des Plantes, in zona pavilionului neo-maur si Muzeului Georges Labit, ce gazduieste o colectie deosebita de arta egipteana si orientala.

Capitoliul si hotelurile particulare

Ocupand intreaga sectiune estica a pietei omonime, Capitoliul (Capitole) a fost sediul guvernului din Toulouse inca din secolul al XII-lea. In perioada medievala a capitoliului, cel responsabil de consiliul oligarhic independent al orasului, cel ce a dat numele cladirii. Aceasta institutie, sub numele de consulat, a fost o prezenta comuna si in celelalte orase din Languedoc si a reprezentat sursa de inspiratie pentru primele eseuri parlamentare ale Angliei, atribuite deseori lui Simon de Montfort, fiul generalului devenit cunoscut in aceasta zona pentru cruciadele nemiloase impotriva sectei catare la inceputul anilor 1200.

Astazi, originea medievala este deghizata de fatada amanuntita in roz si alb (1750) a coloanelor si pilastrilor, din care se vad fluturand cu mandrie steagurile regiunii Languedoc, al republicii si al Uniunii Europene. Daca nu gazduieste evenimente oficiale, puteti sa aruncati o privire inauntru, in Salle des Illustres si alte cateva camere infloritoare, picturi murale din secolul al XIX-lea si cateva lucrari discrete ale lui Henri Martin. Multi dintre vechii „capitouls” si-au construit hotelurile in reteaua densa de stradute pietonale din jur. Materialul folosit a fost clasica caramida „Toulousain”, din a carei culoare rozalie a nascut supranumele de Ville Rose. Chiar daca multe dintre hoteluri au supravietuit, sunt destul de rar deschise publicului larg, asa ca veti putea doar sa le vedeti de la distanta.

Cel mai cunoscut dintre ele, datorita colectiei de picturi Bemberg si deschis publicului, este Hotel d’Assezat, la capatul dinspre cursul de apa al rue de Metz. Constructia sa a inceput in 1555, sub supravegherea lui Nicolas Bachelier, cel mai renumit arhitect renascentist al orasului, insa nu a fost niciodata finalizata. Picturile din interior includ lucrari ale lui Cranach cel Batran, Tintoretto si Canaletto, dar si a artistilor moderni, precum Pissarro, Monet, Gauguin sau Dufy. Din aprilie in octombrie exista un „salon de the” in galeria acoperita de la intrare. Alte resedinte rafinate se gasesc in imediata vecinatate: pe rue Pharaon, in place des Carmes, pe rue du Languedoc si pe rue Dalbade, unde Hotel Clary face abstractie de la regula, fiind realizat in exclusivitate din piatra. Spre nord merita sa rataciti putin pe rue St Rome, rue des Changes, rue de la Bourse si rue du May, unde Hotel du May gazduieste Musee du Vieux Toulouse, un edificiu destul de fad, ce incearca sa descrie istoria orasului.

Musee des Augustins, catedrala si malurile apei

Chiar la intersectia dintre rue de Metz si rue d’Alsace Lorraine se afla Musee des Augustins. Neatractiva din exterior, cladirea din secolul al XIX-lea incorporeaza douar sihastrii ale prioriei augustiniene si contine cateva colectii incredibile de sculptura romanica si medievala, multe salvate din bisericile disparute ale epocii de aur a orasului. Multe dintre exponate formeaza un ansamblu fascinant, naturalist, de trenduri si maniere contemporane: comercianti cu barbi bifurcate atingandu-si unul altuia mainile intr-o maniera familiala, iar Fecioara Maria, reprezentata ca o tanara mamica se uita departe de Fiul incordat pentru a scapa de strangerea mamei.

La sud de muzeu, trecand de Chambre de Commerce, frumoasa rue Croix Baragnon, plina de magazine si de galerii, se deschide, in capatul sau estic, in la fel de fermecatoarea place St Etienne, ce se mandreste cu cea mai veche fantana din Toulouse, Griffoul. In spatele ei se gaseste cladirea asimetrica a catedralei omonime, a carei constructie s-a intins pe parcursul atator ani, incat nu mai reprezinta niciun stil arhitectural anume. Insa compensati prin intermediul strazilor elegante din vecinatate, in cartierul dinspre sud si in Musee Paul Dupui, la cateva minute de mers pe jos de-a lungul rue Tolosane si rue Mage, pe rue de la Pleau nr. 13. 

Daca urmati rue de Metz spre vest de la Musee des Augustins, veti ajunge la Pont Neuf (podul nou), a carui constructie a inceput in 1544, in ciuda numelui sau. Puteti straversa pana in cartierul St Cyprien de pe malul stang al fluviului Garonne. La capatul podului, pe partea stanga, exista un vechi turn de apa ridicat in 1822 pentru a furniza apa proaspata fantanilor cu apa de baut ale orasului si care acum serveste ca adapost pentru Galerie Municipal du Chateau d’Eau. Imediat langa sunt cladirile vechiului spital si un mic muzeu medical.

Piesa de rezistenta de pe malul drept al fluviului este fara indoiala galeria de arta contemporana, Les Abattoirs, pe allees Charles de Fitte. Acest splendid edificiu cultural nu este doar unul din cele mai frumoase muzee de arta contemporana, dar si un exemplu elocvent de regenerare urbana, construit intr-un fost abator ce dateaza din 1828. Spatiul in sine este larg, cu incaperi uriase ce pastreaza peste 2.000 de lucrari (picturi, sculpturi si multimedia) semnate de artisti din 44 de tari, insa cea mai valoroasa opera este un tablou enorm a lui Picasso (14 metri pe 20 de metri), Le depouille du Minotaure en costume d’Arlequin, pictat in 1936 pentru Romain Roland, ce troneza in galeria inferioara.

Bisericile Les Jacobins si St Sernin

La mica distanta de place du Capitole, spre vest, pe rue Lakanal, aveti ocazia sa vedeti cladirea cu aspect de fortareata a bisericii Les Jacobins. Construita in 1230 de Ordinul Dominicanilor, aceasta constructie rectangulara de caramida bruta, sustinuta de contraforturi, se poate greu asocia cu stilul Gotic. Interiorul monospatial pastreaza moastele lui Toma de Aquino. Langa biserica, la intersectia dintre rue Gambetta cu rue Lakanal, puteti admira curtea cu galerii a Hotel de Bernuy, una din cele mai complexe structuri renascentiste din Toulouse.

Din partea de nord a place du Capitole, rue du Taur conduce pe langa zidurile clopotnitei Notre Dame du Taur spre place St Sernin. Piata gazduieste cea mai mare biserica in stil romanic din Franta, Bazilica St Sernin, inaugurata in 1080 pentru a gazdui hoardele de pelerini in drumul lor spre Santiago de Compostella. In imediata vecinatate a bisericii este muzeul de arheologie al orasului, Musee St Raymond, gazduit in incinta unei cladiri construite initial pentru a oferi cazare studentilor saraci ai universitatii medievale. Muzeul contine o colectie ampla de obiecte ce dateaza incepand cu perioada preistorica si pana la perioada ocupatiei romane, precum si un necropolis, la subsol. In fiecare duminica dimineata, intreaga piata St Sernin se transforma intr-un talcioc.