Ghid turistic Blois

Castelul din Blois, cladirea superba a fostului sediu al ducilor de Orleans, este una din cele mai frumoase si mai bogate din punct de vedere istoric din Franta. Fatada sa splendida troneaza deasupra orasului modern in stilul „Rinascimento italiano”, cu o esplanada spectaculoasa. Orasul in sine nu se ridica la valoarea castelului, insa poate fi o baza buna de plecare pentru a explora restul regiunii, cu cateva intinderi de padure situate la mica distanta, inclusiv Foret de Blois, in partea sa de vest, pe malul nordic al Loarei si Parc de Chambord sau Foret de Boulogne ceva mai in amonte.

Spre sud si spre est, aria impadurita si bogata in ape curgatoare cunoscuta sub numele de Sologne, se intinde intre Loara si Cher, pana dupa Orleans, aproape de Gien. Si daca nu v-ati saturat de castele, cateva dintre cele mai frumoase, precum si cele mai tainice, se gasesc la distante ce se pot acoperi pe bicicleta. Cei sase mari regi ai secolului al XVI-lea au petrecut mult timp la Chateau de Blois, iar cei ce nu au facut-o, si-au lasat amprenta asupra istoriei locale. De pe esplanada de tip platou din fata castelului, pasiti intr-o curte interioara, unde amestecul extraordinar de stiluri arhitectonice nu a dost deteriorat in timp. 

Aripa clasica din vest a fost construita in 1630 de Francois Mansart pentru Gaston d’Orleans, fratele lui Ludovic al XIII-lea. Mergrand spre sud, reveniti 140 de ani inapoi, la capela lui Ludovic al XII-lea, St Calais, ce contrasteaza cu arhitectura mai exuberanta din aripa gotica din est. Indicatoarele va conduc inainte spre scara incredibila construita de Mansart, ce va invarte in jurul aripii lui Francisc I.  Decorul tipator dateaza de la mijlocul secolului al XIX-lea, cand Felix Duban a incercat sa transforme un hambar mai vechi intr-o expunere a motivelor decorative din secolul al XVI-lea.

Castelul din Blois a fost si gazda mamei lui Henric al III-lea, geniala Caterina de Medici, ce a murit aici la cateva zile dupa crimele din 1589. Cea mai faimoasa dintre camerele sale este biroul, locul de unde, potrivit nuvelei lui Alexandre Dumas, La Reine Margot, isi pastra ascunse otravurile, in nisele din spatele plintelor celor 237 de panouri de lemn. Ele acum cuprind cateva obiecte de arta renascentista. In secolul XIX, revolutionarii au incercat sa conspire la asisinarea lui Napoleon in Grande Salle, cu un an inainte de Comuna de la Paris din 1870. Puteti sa reveniti in curte trecand prin uriasa Salle des Etats, unde arcadele, pilonii si semineele sunt alte delicii ale secolului al XIX-lea.

Chiar la poalele castelului, pe rue St Laumen, se gaseste biserica St Nicholas, ce apartinea pe vremuri unei manastiri, un exemplu de aplicare a doctrinei benedictine in stil romanic. Copiii vor fi incantati de iluziile optice create in interiorul Maison de la Magie, din fata castelului, in capatul indepartat al esplanadei. Mai instructiv este Musee d’Histoire Naturelle, de pe rue Anne de Bretagne, cu cateva diorame afisand diferite habitate ale regiunii, laolalta cu pasarile si animalele ce traiesc in ele. In partea superioara a orasului, superbul Musee de l’Objet, de pe rue Franciade, prezinta sculpturi moderne, realizate nu din materialele traditionale, ci din materiale intamplatoare, din obiecte recuperate. O armata de ciocane atarna din tavanul scarii interioare, transformandu-se, ceva mai jos, in posete de mana, iar cele doua lungi si spatioase galerii sunt intesate de opere de arta similare, la fel de ciudate, incluzand cateva figuri majore din arta moderna.

In capatul estic al orasului, in superba place Saint Louis, cautati fatada pe jumatate din lemn a Maison des Acrobates. Catedrala gotica omonia, din partea de vest a pietei, se inclina spre o clopotnita masiva, al carei prim etaj a fost realizat in secolul al XII-lea. Interiorul este mai degraba fad, insa cea mai interesanta caracteristica, vitraliile moderne, realizate de artistul olandez Jan Dibbets, merita toata atentia. Plecand din place St Louis, rue du Palais traverseaza centrul orasului, trecand pe langa scarile lungi din capatul rue Denis Papin si conducand spre rue St Honore. La numarul 8, cladirea realizata cu minutiozitate a Hotel Alluye, fosta resedinta a trezorierului regal Florimond Robertet, este o piesa de rezistenta a epocii de aur a localitatii Blois, sub conducerea lui Ludovic al XII, pastrata in foarte bune conditii.