Cantonul St. Gallen este situat in partea de nord-est a Elvetiei. Cu o populatie de aproximativ 470.000 de locuitori, din care 100.000 sunt straini, St. Gallen acopera peste 2.000 kmp, pe un teritoriu preponderent alpin, punctat din loc in loc cu lacuri incantatoare, o destinatie potrivita pentru turisti, intr-un mediu economic stabil si o infrastructura de indiviat.
Cantonul a prins viata o data cu abatia omonima. Gradual, mai multe terenuri au fost adaugate de-a lungul secolelor. Legenda spune ca un calugar irlandez, Gallus, ce a trait intre anii 550 si 620, a construit schitul de langa raul Steinach in jurul anului 612. Aceasta a fost baza constructiei viitoare, transformata intr-un final in orasul St. Gallen. Un secol dupa moartea lui Gallus, Othmar a inceput constructia abatiei si a numit-o in cinstea calugarului irlandez. In jurul anului 1353, mai multe bresle de mestesugari, din care cea mai notabila era a tesatorilor, a castigat majoritatea in conducerea orasului, iar 60 de ani mai tarziu orasul St. Gallen si-a castigat libertatea de la regele Sigismund. Dupa alti 100 de ani abatia s-a aliat cu Glarus, Schwyz, Lucerna si Zurich, toate facand parte din federatia elvetiana.
Joachim von Watt, primarul localitatii St. Gallen a introdus Reforma Protestanta in anul 1526. Revoltele civile i-au determinat pe calugari sa paraseasca zona, iar jefuitorii au distrus bisericile, abatia in sine ramanand, din fericire, neatinsa. Edificiul a continuat sa reprezinte simbolul crestin al orasului, pana la secularizare, in 1798. In 1803 St. Galen devine un canton cu drepturi depline – pana atunci a facut parte din cantonul Santis. Constitutia proprie a intrat in vigoare in 1890.
In jurul cantonului gasim lacul Constance in partea de nord, valea Rinului la rasarit, cantoanele Schwyz, Glarus si Graubunden la sud si cantoanele Turgovia si Zurich spre apus. Complet incluse pe teritoriul cantonului St. Gallen sunt asa numitele semi-cantoane Appenzell Ausserrhoden si Appenzell Innerrhoden, independente din punct de vedere administrativ. Raurule Seez, Linth, Thur si fluviul Rin curg de-a lungul cantonului St. Gallen, determinand relieful. Acesta este plat in preajma vaii Rinului si a lacului Constance, urcand spre sud, o data cu apropierea de Muntii Alpi. O treime din suprafata sa este formata de paduri si aproape jumatate din teritoriul total este folosit in agricultura. Altitudinea pleaca de la 398 de metri, pana la 3.251 metri pe Ringelspitz. Muntii prezinta o atractie neobisnuita, o falie aparuta in scoarta pamantului datorita miscarilor tectonice verticale, in regiunea numita „Glarner Uberschiebung”, protejata acum de UNESCO.
Capitala, orasul St. Gallen este parte a unei conglomeratii urbane, cu o populatie metropolitana de aproximativ 160.000 locuitori. Economia orasului se bazeaza pe servicii, incluzand turismul. Abatia este acum si ea un obiectiv protejat UNESCO si adaposteste o biblioteca ce cuprinde carti din secolul al IX-lea. Mare parte din oras se gaseste la o altitudine de 700 de metri deasupra nivelului marii. Datorita acestei elevatii, orasul se bucura de un strat generos de zapada in perioada hibernala. Situat intre Alpii Appenzell la sud si Lacul Constance la nord, St. Gallen furnizeaza un acces facil la toate facilitatile recreationale ale regiunii. St. Gallen este renumit pentru universitatea ce gazduieste peste 5.000 de studenti, renumita in special in lumea vorbitoare de germana.
Surse imagini
- Cover: Sonyuser - Pixabay | Licență Pixabay
