Château d’If a fost raspunsul Marsiliei pentru Alcatraz din San Francisco – o fortareata-inchisoare in largul apelor orasului, locul in care, de-a lungul timpului au fost inchisi o serie de personaje ilustre: victime ale persecutiei religioase, anti-regalisti si revolutionari si faimosul (si fictional in acelasi timp) erou al cartii lui Alexandre Dumas tatal, Contele de Monte Cristo.
Castelul isi incepe viata ca o cetate, construit intre 1524 – 1531, din ordinul regelui Francisc I. A fost proiectat initial ca o cetate de aparare impotriva atacurilor de pe mare si nascut controverse din clipa in care a fost functional. Marsilia a fost anexata Frantei in 1481 dar orasul a trebuit in continuare sa-si asigure propria securitate. Château d’If a fost vazut de multi ca o amintire nedorita a autoritatii regale. Si, desi a respins cu succes un atac pe mare venit din partea lui Carol Quintul in 1536, pe masura cu trecerea timpului, tunurile acestuia s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la navele invadatoare.
Castelul devine inchisoare in mijlocul secolului al XVI-lea. Printre primii „oaspeti” inchisi aici au fost doi pescari si un cavaler „Anselme” acuzat de complot impotriva regalitatii si ulterior gasit spanzurat in propria celula. In urmatorii 200 de ani, inchisoarea include 3.500 de hughenoti (protestanti francezi) care si-au castigat dreptul de a fi folositi ca sclavi in bucatariile de pe vapoare si pe Monsieur de Niozelles, inchis pentru sase ani, pentru ca nu a dorit sa-si dea palaria jos in prezenta lui Ludovic al XIV-lea. Altii au fost inchisi fara judecata, prin numitele „lettres de cachet”, semnate de catre rege, pentru contraventii minore, folosite ca si paravan de catre familiile cu bani, pentru a scapa de progeniturile dezordonate, fara a provoca scandaluri publice. Scriitorul si revolutionarul Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau, un adevarat casanova al vremurilor sale, in ciuda aspectul sau hidos, a fost inchis aici in 1774 si, conform legendei, a sedus-o pe femeia care conducea cantina. Gaston Cremieux, lider al Comunei din Paris a fost impuscat aici in 1871.
Contele de Monte Cristo este insa prizonierul emblema al inchisorii si responsabilul pentru mistica si fascinatia acesteia. Dumas a fixat actiunea romanului la inceputul secolului al XIX-lea si publica cartea in 18 parti, intre anii 1844 – 1846. De multe ori adaptat pentru film si televiziune, romanul povesteste despre viata lui Edmond Dantes, un marinar acuzat pe nedrept de tradare. Serveste 14 ani de inchisoare si este singurul detinut care reuseste sa evadeze inotand pana in oras. Astazi, imaginea lui este la baza unei curse de inot anuale, care se numeste Monte Cristo Challenge.
Cel mai ciudat locuitor al castelului a sosit pe If inainte ca inchisoarea sa fie comandata. Este vorba de un rinocer prezentat de catre regele indian Gujarat regelului Portugaliei, care, la randu-i, a dorit sa-l ofere papei Leon al X-lea. In drumul sau, din Lisabona spre Roma, vaporul care transporta rinocerul, pastrat in lanturi de fier aurite si cu un guler de catifea verde, decorat cu trandafiri auriti, este nevoit sa faca o oprire pe If. Aici, rinocerul ramane o atractie pentru cateva saptamani, inspirandu-l pe Albrecht Durer pentru a produce o gravura in lemn in 1515. Durer nu a vazut niciodata animalul dar l-a lucrat folosindu-se de numeroasele schite de mana vazute. Din pacate, nava care transporta rinocerul spre Roma a fost distrusa in trecere si animalul i-a fost prezentat papei foarte deteriorat.
Incarcat de o atmosfera obscura si plin de istorie, castelul d’If in sine este o bestie impresionanta iar plimbarea cu barca, pentru a-l vizita, poate fi o excursie incantatoare. Din pacate nu s-au facut foarte multe eforturi pentru a credibiliza istoria castelului, in ciuda renovarilor care au avut loc aici intre 2010 – 2011. Restauratia si amenajarile nu au loc decat pe insula dar nu si in interiorul Château d’If.
Multe dintre printurile explicative sunt disponbile doar in limba franceza, dar foaia volanta care le contine, primita la intare este destul de buna. Un numar de celule arata ca niste scoici si este destul de ciudat dar in acelas timp amuzant sa ne imaginam cum am putea trai intr-un astfel de loc. Cateva din vitrinele expuse sunt acum goale. Pentru a afla mai multe informatii despre rinocer, ar trebui sa verificati vitrinele magazinului de suveniruri.
Puteti insa face un tur prin celulele de diferite marimi. Unele, numite „pistoles”, au fost inchiriate de catre prizonierii mai bogati si sunt relativ de lux, cu loc pentru foc si tavanuri inalte. Puteti sa va urcati si in varful turnului, de unde va puteti bucura de o priveliste de 360 de grade a golfului.
Insula in sine este una dintre cele patru insule Frioul, care reprezinta extreme climatice ale bazinului Mediteranei. Micro-climatul lor aspru a fost cizelat de soare si de vanturile Mistral si este unul dintre cele mai uscate locuri din Franta. Aici s-au dezvoltat aproximativ 350 de specii de plante rare, printre care varietati de liliac de mare, lavantica de mare si salicornia, precum si gazda unui numar de specii de pasari ca sturzul albastru, soimi Kestrel sau pelerini, cucuvele si pescarusi cu picioare galbene, cunoscuti local sub numele de „le gabian”.
In mod normal, insulele Frioul au fost folosite ca punct de oprire in largul orasului sau ca loc de carantina pentru bolnavi, pentru a apara orasul de epidemii. Insula Rattoneau, parte a aceluiasi grup, este cea mai mare insula Frioul si gazduieste spitalul Caroline, acum in renovare. Se poate ajunge acolo cu barcile care pleaca in mod regulat din Vieux Port. Ambarcatiunile opresc, pe rand, la Château d’If si Port Frioul pe insula Rattoneau. Calatoria dureaza 20 de minute pana pe insula If, apoi inca 10 minute pana la Port Frioul.
Daca mergeti la castel aveti grija sa va luati de mancare si de baut. Restaurantul prezent acolo a fost inchis pe perioada nedeterminata si in perioada verii se face foarte cald, asa ca o sa aveti nevoie sa va hidratati. Pe insula Rattoneau exista un grup de braserii si restaurante in Port Frioul. Daca doriti sa luati pranzul in Rattoneau,cel mai potrivit loc este plaja din Saint Esteve.
Detalii obiectiv turistic
- Adresa
1 Quai de la Fraternite, Marsilia
- Transport
pe mare, cu ambarcațiuni ce pleacă de pe Quai de la Fraternité
- Telefon33 04 91 59 02 30
- Website
- Orar
16 mai – 16 septembrie : în fiecare zi, 09:30 – 18:10;
17 septembrie – 31 martie : în fiecare zi cu excepția zilelor de luni, 09:30 – 16:45;
1 aprilie – 15 mai : în fiecare zi, 09:30 to 16:45. - Tarif
adulți – 5,50 euro / persoană;
redus – 4 euro;
grup – 4,50 euro / persoană – minim 20 de turiști.
Gratuit:tinerii sub 18 ani însoțiți de familie;
șomerii;
persoanele cu dizabilități și însoțitorii;
cetățeni UE cu rezidență permanentă în Franța între 18 – 25 de ani;
Surse imagini
- Cover: jackmac34 - Pixabay | Licență Pixabay