Încuiată în interiorul continentului de vecinele ei est-europene turbulente, gazdele focarelor conflictuale notorii administrate de Naţiunile Unite, noua Republică Serbia, parte a fostei Iugoslavii, nu are aparent foarte multe lucruri de spus din punct de vedere turistic. Aparent.
De fapt, oricine ar dori să-şi planifice o vacanţă în Serbia va întâmpina dificultăţi pentru a localiza un ghid turistic actualizat care să expună informaţii de ultimă oră, foarte util atunci când vrem să ştim la ce să ne aşteptăm în ansamblu, dincolo de evidenţele afişate de capitala ţării, Belgrad. Oraşul în sine, încă sub influenţele lungului război civil ce a devastat ţara de 20 de ani încoace, este lăudată în scrierile de specialitate în mare parte datorită vieţii de noapte vibrante. Fiind totuşi unul din cele mai vechi capitale europene, are o multitudine de lucruri de arătat.
Cei în căutare de vacanţe explorative, alternative, din afara rutelor turistice binecunoscute, Serbia pare să fie o variantă perfectă. Ţara se mândreşte cu parcuri naţionale frumoase, resorturi spa de calitate şi cele mai bune pârtii de schi în timpul iernii. Încadrate în peisajele acestei ţări sunt pajiştile alpine, pădurile impenetrabile, peşterile scântâietoare din calcar, mănăstiri izolate, lacuri montane, izvoare termale şi câmpuri nesfârşite de flori.
Unul dintre cele mai vechi state ale Europei – poate surprinzător, dar adevărat, dar şi unul dintre cele mai diversificate din punct de vedere cultural, Serbia înlătura treptat teoriile conform cărora rămâne undeva pe fundul sacului de surprinze turistice europene şi mărşăluieşte cu ambiţie spre calitatea de membru al Uniunii Europene. De vreme ce vecinii cei mai însemnaţi, Croaţia, România şi Ungaria primesc un număr important de turişti europeni în fiecare an, cei mai îndrăzneţi se îndreaptă spre traseele mai puţin bătute ale vechiului continent, pentru a descoperi farmecele vibrante, minunate şi ieftine ale Serbiei.
Cel mai sălbatic festival muzical de pe pământ este unul despre a cărui existenţă probabil că nici nu ştiaţi. Ţinut în fiecare an la începutul lunii august, festivalul strânge sute de muzicieni de etnie romă în Guča, un mic sat din centrul Serbiei, pentru a încânta mai mult de 500.000 de spectatori într-o nebunie a muzicii de origini orientale şi a dansului în cercuri şi a-i îmbuiba de licori care de care mai aromate. Acest festival l-a determinat pe faimosul trompetist de muzică jazz Miles Davis să spună că nu ştia că trompeta poate să scoată asemenea sunete.
Catalogat demult ca unul dintre cele mai distractive oraşe ale lumii de Lonely Planet, capitala Belgrad datorează mult din reputaţia sa onorantă celebrelor „splavovi”, cluburi plutitoare ce explodează în fiecare vară pe râul Sava sau pe Dunăre. Oferind muzică de dans şi decandeţă până la extrem, existenţa lor pe apele curgătoare, potrivit unora, se datorează faptului că Serbia dispune de atât de multe cluburi de noapte, încât nu mai au loc pe uscat.
Un predentent pentru lista ultimelor noi şapte minuni ale naturii, colecţia de 202 piramide de piatră naturală de la Đavolja Varoš (Oraşul Diavolului), seamănă mai degrabă cu fundalul unui film western halucinogen, decât eventual ceea ce vă aşteptaţi de la ea, adică cel mai arcadian peisaj al Serbiei. Legenda spune că turnurile de piatră vulcanică, ce au între 2 şi 15 metri înălţime au fost formate după ce oaspeţii unei nunţi sardanapalice au fost transformaţi în stâncă. Torente de apă roşiatică, cauzate de conţinutul extrem de bogat în minerale al solului trec prin parc, dar trebuie să rezistaţi tentaţiei de a face o baie. Locul nu este numit degeaba Apa Diavolului.
Gazda singurului izvor termal al lumii cu o temperatură egală cu cea a corpului uman (36,5 grade Celsius), Vrnjačka Banja din sud-estul Serbiei a fost pentru o perioadă lungă de timp destinaţia favorită a multora; romanii au apărut aici în anul 2 e.n., elita est-europeană se întâlnea aici regulat pentru a se bucura de calităţile apei iar în timpul Iugoslaviei comuniste dintre 1945 şi 1992, staţiunea era favorita absolută a liderilor partidului. Astăzi, vânătorii de terapii de profil traversează chiar şi întreaga Europă pentru a se întâlni cu sănătatea pură în Vrnjačka Banja. Oraşul în sine este gazda celor mai mari opinci din lume, cântărind 222 kilograme.
Subiectul multor poveşti despre război de-a lungul secolelor, oraşul Subotica, la doar 10 km distanţă de graniţa cu Ungaria, este astăzi asaltat de pasionaţii de arhitectură ce îşi strâmbă gâtul în toate direcţiile, în căutare de clădiri art-nouveau. Mai mult de 100 de structuri stilizate, de la primăria realizată în stil Gaudi la bogatul ornat muzeu al oraşului, au fost conservate, oferindu-i localităţii Subotica un aer aparte, nemaiîntâlnit în Serbia.
Pe vremuri un cătun adormit, Mokra Gora (Fântână Umedă) din partea de vest a ţării este acum Aspenul Serbiei, o destinaţie de vacanţă pentru o mulţime de actori şi muzicieni din Balcani. Locuitorii şi proprietarii de unităţi de cazare aici ar trebui să-i mulţumească renumitului Emir Kusturica pentru invazie, omul care a lăudat Mokra Gora în cântecele sale încă de la construcţia Drvengrad, un ciudat sat situat în satul mai bătrân, ce a apărut în drama sa „Viaţa e un miracol” şi acum reprezintă o atracţie turistică stranie.
Serbia a fost sub dominaţie turcă mai mult de 500 de ani, între 1389 – 1912, iar în timp ce otomanii au ocupat ţara şi-au lăsat puternic amprenta asupra culturii culinare (baclava, carne la grătar) şi a limbii (aproape de 8.000 de cuvinte împrumutate). Precum un Istanbul în miniatură, parapetele decorate cu minarete se animează la prima oră a dimineţii la strigarea muezinului, în timp ce, la doar câţiva kilometri distanţă găsim locurile cele mai importante ale bisericii ortodoxe, precum biserica din secolul IX cu hramul Sfântului Petru şi mănăstirea Sopoćani, datând din secolul al XIII-lea.
Parcul Naţional Fruška Gora este un paradis lung de 80 kilometri, de podgorii străvechi, coline înverzite şi 16 mănăstiri construite în Evul Mediu, o mică minune a ţării poreclită pe bună dreptate „bijuteria Serbiei”. Oraşul baroc Sremski Karlovci este locul perfect pentru o escapadă în lumea culinară şi culturală, în timp ce decorul natural este gazda maratonului Fruškogorski, o cursă ce se întinde pe durata a două zile şi măsoară nu mai puţin de 111 kilometri. Fruška Gora este uşor accesibil din oraşul studenţesc Novi Sad, localitate ce adăposteşte festivalul muzical Exit în fiecare iulie, prezentând artişti ai muzicii rock, punk şi electronică sosiţi din întreaga lume.
Surse imagini
- ghid-turistic-serbia: 1913330 - Pixabay | Licență Pixabay