Pare-se că Vincent van Gogh ar fi spus odată „simt că nimic nu poate fi cu adevărat artistic decât să iubeşti oamenii”. Această declaraţie nu s-ar potrivi nicăieri mai bine decât în ţara sa de origine, Olanda. Un amestec fabulos de tradiţii străvechi, o zonă rurală de vis şi comunităţi moderne dar în acelaşi timp colorate şi calde, Țările de Jos este gazda unui număr mare de localităţi pitoreşti, oraşe tradiţionale şi metropole fascinante, precum Amsterdam, Rotterdam sau Maastricht.
Ţările de Jos sau Olanda, aşa cum o numim noi în mod eronat, este şi o ţară cosmopolită, ale cărei oraşe sunt pline ochi de muzee din epoca de aur a regatului iar scenele festivalurilor şi ale concertelor sunt pline de artişti veniţi din întreaga lume, purtaţi de spiritul new-age şi nonconformist al ţării. Putem adăuga la imaginea de ansamblu a Olandei viaţa de noapte din oraşele Rotterdam sau Amsterdam şi ajungem să sa facem o idee despre ce înseamna modul lor de viaţă. Numele pe care noi îl folosim acum în mod eronat, aşa cum spuneam mai sus, este dat de două dintre regiunile actuale ale ţării, ce formau în trecut provincia cu acelaşi nume. Totuşi, în traducere liberă din olandeză şi din alte limbi de circulaţie internaţională, statul este numit Ţările de Jos (Netherlands în engleză, Nederland în olandeză, Países Bajos pe spaniolă, Paesi Bassi pe italiană, Pays-Bas pe franceză sau Niederlande pe germană).
Un popor tolerant, deschis întotdeauna la nou şi la influenţele exterioare, olandezii pun mare valoare pe sociabilitate şi comunicativitate, un simţ al confortului şi al convieţuirii liniştite laolaltă cu cei din jur, trăsătura ce poate fi rapid reperată imediat ce aţi intra într-o cafenea bruin, versiunea olandeză de pub. Ţinta tuturor acestor gânduri permisive este, se pare, să împartă tuturor bucuria lor de a trăi.
Chiar dacă aproape jumătate din teritoriul de astăzi a fost la un moment dat sub nivelul mării, Olanda este una dintre cele mai urbanizate şi mai dens populate ţări din lume, cu un număr mare de atracţii burduşite într-un spaţiu extrem de mic. O ţară remarcabilă, puţin mai mare decât ţinutul Moldovei de pe teritoriul României dar mai mică decât Transilvania de exemplu, Olanda este în principal realizarea oamenilor, cei care au pus piatră peste piatră pentru a ridica nivelul solului. Câmpiile ei fertile şi extrem de plate au fost întretăiate de numeroase canale de irigaţii în timp ce satele au rămas la fel de tradiţionale şi neschimbate timp de sute de ani. În ciuda dimensiunilor reduse, fiecare localitate este un loc separat, cu propria identitate. Cu adevărat, nicăieri în lume nu veţi auzi mai multe dialecte sau limbi vorbite într-un spaţiu atât de mic. În timpul primăverii şi al verii, câmpurile de lalele oferă stropi de culoare iar în vest şi nord coastele sunt protejate de sute de kilometri de dune de nisip sau pietriş, mărginind apele invadatoare ale Atlanticului. Singurele state vecine ale Olandei, Belgia la sud şi Germania la est, nu au aceleaşi probleme poate şi pentru faptul că nu au cunoscut o explozie demografică de acelaşi nivel în perioada de timp recentă.
Ca o putere colonială majoră, flota comercială a Olandei a pus la încercare englezii pentru supremaţia absolută pe mare iar în timpul secolului al XVII-lea sau a epocii de aur, standardele de viaţă erau ceva mai mari decât nimic. Au existat câteva urcuşuri şi coborâşuri economice nesemnificative, dar cam atât. Astăzi Olanda este una dintre cele mai bine dezvoltate ţări ale lumii, cu cea mai mare denstitate a populaţiei din Europa, exceptând micuţele Monaco sau Vatican. Este o destinaţie internaţională recunoscută, unde oricine se poate integra fără prea multe dureri de cap. Majoritatea vorbesc engleza ca o a doua limbă, cel puţin în cele mai populate regiuni ale ţării. Sistemul de transport este unul de excepţie, atât pe mare, cât şi pe uscat, ţintă a invidiei multor puteri mondiale, precum Statele Unite sau Marea Britanie.
Ultimele guverne au fost îndemnate în direcţia unui consens politic – într-adevăr, acesta pare să fie secretul unei naţiuni iar Olanda a fost bazată pe astfel de valori începând cu Reformarea religioasă. Oamenii au învăţat să se tolereze ştiind că binele general înseamnă binele fiecăruia, fără excepţie. Beneficiind şi de o poziţie geografică strategică, comerţul a fost ţinta acestor consensuri ce progresează într-un ritm normal. Apoi, aproape dintr-un accident, societatea a devenit mai tolerantă. În ziua de astăzi, mulţi spun că motivele din spatele liberalismului olandez în faţa drogurilor şi a prostituţiei nu este o permisivitate gratuită şi venită de niciunde, ci mai degrabă apatie faţă de aceste lucruri considerate în alte părţi tabu.
Olanda este ţara morilor de vânt, al prostituatelor şi al drogurilor legale. Aşa sună probabil cel mai întâlnit clişeu referitor la ţara batavă. Ceea ce este cu adevărat surprinzător este că lor nu li se pare nimic greşit în asta şi una peste alta, acest mic colţ al pământului este cu adevărat şi copleşitor de frumos. Da, capitala Amsterdam este locul în care plăcerea absolută primează, locul unde puteţi face lucruri pe care nici nu vi le imaginaţi acasă şi da, are un muzeu dedicat în exclusivitate secului. Între străzile acestui cel mai tolerant oraş al Europei se găsesc însă şi lucruri mai liniştite – canale de apă şerpuitoare, o mulţime de grădini pline de lalele de toate soiurile şi o clădire regală plină de lucrările lui Van Gogh. Prin urmare, nu este doar o destinaţie turistică pentru petrecăreţi şi nopţile lor pierdute, deşi majoritatea vizitatorilor sfârşesc printr-o cafenea sau rătăcesc pe străzile pavate ale districtului roşu (strict pentru valoarea lor de divertisment, bineînţeles – nu încercaţi să faceţi fotografii!).
Al doilea cel mai mare oraş, Rotterdam, a fost reconstruit din ruine, după ce a fost dărâmat efectiv în timpul celui de-al doilea război mondial. Oraşul-port, considerat cel mai mare port din lume timp de foarte mulţi ani, dispută o mare rivalitate cu Amsterdamul, una ce se reflectă în viaţa de noapte şi scenele de muzică electronică născute din acest curent anti-Amsterdam. Turnul de 185 metri înalţime, Euromast, oferă panorame incredibile ale oraşului şi ale arhitecturii acestuia, iar moara de vânt din singura regiune istorică a oraşului ce a supravieţuit atacurilor din cel de-al doilea război mondial, Oude Kerk, oferă clasicul stereotip olandez.
Maastricht, gazda pactului Uniunii Europene, înghite vaste coline împădurite în splendoarea sa medievală şi hrăneşte vibraţia cosmopolită a centrului Europei, ce găseşte cetăţenii de rând familiarizaţi în mare parte cu o mulţime de alte limbi străine, poate mai multe decât în oricare altă locaţie a lumii. Micul Harlem, la mică distanţă de capitală, este plin de cafenele, clădiri remarcabile sau în curs de prăbuşire, biserice grandioase ale căror turle acoperă orizontul pur. În schimb, oraşul Delft oferă atracţii la fel de şarmante precum şi o ceramică albă şi albastră de renume mondial.
Există mult mai multe de spus despre Olanda decât am sugera noi aici. Un caracter mai bizar şi mai excentric în comparaţie cu alte state din Europa, această ţară este gazda unui număr fantastic de bijuterii culturale. De la străzile înguste şi fortăreaţa universităţii din Utrecht la arhitectura ultra-modernă a oraşului Eindhoven sau la viaţa de noapte a capitalei Amsterdam, Țările de Jos vă va întâmpina ca şi cum aţi fi un localnic. La urma urmelor, toleranţa aici are o altă definiţie iar egalitatea este privită ca un standard. În Țările de Jos vă veţi simţi fix acasă.
Surse imagini
