Ghid turistic Turkmenistan

Turkmenistan este o țară din partea centrală a Asiei, cu o suprafață totală mai mare decât a Germaniei dar ceva mai mică decât a Franței sau a Ucrainei. Este mărginită de Iran, Afganistan, Uzbekistan, Kazahstan și Marea Caspică. Turkmenistanul și-a câștigat independența de Uniunea Sovietica în 1991, sub comanda președintelui Saparmurat Niiazov, un dictator ce a dominat scena politică locală timp de mai bine de 20 de ani. Autocrația narcisistă impusă de Niiazov rivalizează chiar și cu regimul lui Kim Jung II din Coreea de Nord. El redenumește ziua de luni după propriul nume și decretează ca pâinea să fie numită după numele mamei sale. Insistă să fie supranumit Turkmenbashi (tatăl tuturor turkmenilor) și a ridicat în capitala țării o statuie de aur, de 15 metri înălțime, ce se rotea în funcție de soare.

Turkmenistan dispune de o climă subtropicală deșertică, cu veri lungi și fierbinți, iar iernile reci și uscate. Mare parte din suprafața țării este deșert, însă mica regiune arabilă este irigată intensiv, astfel că Turkmenistan este în topul celor mai mari producători de bumbac din lume. Adevărata comoara zace însă în subteran, sub forma rezervelor de petrol și gaze naturale. Capitala Aşgabat a fost aproape în întregime distrusă de cutremurul din 1948. Reconstruirea orașului modern a fost realizată cu influența stilurilor arhitectonice sovietice, cu o mulțime de monumente și statui dedicate lui Niiazov.

Chiar dacă Turkmenistanul este un stat nou pe harta lumii, aceasta este una dintre cele mai vechi regiuni locuite de către om. Dekhistan este considerat orașul pierdut al drumului mătăsii. Astăzi, ruinele din secolul al X-lea reprezintă atracția principală a deșertului. În apropiere zac ruinele altei localități străvechi faimoase, orașul antic Merv, dispuse în vecinătatea orașului modern Mary. Cu mai mult de 4.000 de ani de istorie, acesta este cel mai vechi și mai bine conservat oraș de pe drumul mătăsii.

În ciuda acestor atracții turistice intrigante, Turkmenistan primește anual mai mulți călători cu scop de afaceri decât turiști veritabili. O dată cu dispariția dictatorului Niiazov, există semne că statul din Asia centrală își va deschide porțile, puțin câte puțin către publicul larg, însă ramâne o destinație necunoscută, cu o ofertă turistică limitată.