Istorie Bulgaria

Tracii au locuit in aria cunoscuta acum sub numele de Bulgaria incepand cu anul 3.500 i.Hr.. Au fost incorporati in Imperiul Roman in primul secol al erei noastre. Zona este invadata de catre avari, goti, huni si bulgari la declinul imperiului. Bulgarii, care au traversat Dunarea venind dinspre nord in anul 679, au reusit sa preia controlul asupra regiunii. Chiar daca tara poarta numele populatiei bulgare, limba si cultura vechiului popor au fost inlocuite de scrierile, limba si religia slavone. In 865 d.Hr., Boris I adopta crestinismul ortodox ca religie de stat. Bulgarii cuceresc mare parte a Peninsulei Balcanice intre 893 si 1280.

Cu toate acestea, in 1396, statul balcanic este invadat de catre fortele otomane si transformat in provincie turceasca, situatie care a durat pana in 1878. Din cauza pozitiei geografice, foarte aproape de Imperiul Otoman, regulile stabilite de acestia au fost dure si neiertatoare. In 1878, in urma Razboiului Ruso – Turc, Rusia forteaza Turcia sa cedeze teritoriile bulgaresti. Bulgaria devine independenta, sub protectie ruseasca. Temandu-se de dominatia periculoasa bulgaro – rusa din Peninsula Balcanica, marile puteri europene fac presiuni la Congresul de la Berlin din 1878 si limiteaza teritoriilr bulgaresti la un mic principat, condus de catre Alexandru de Battenberg, nepotul tarului Rusiei.

Printul Alexandru al Bulgariei este urmat la tron de catre Printul Ferdinand de Saxa – Coburg si Gotha, in 1887, care declara independenta Bulgariei de Imperiul Otoman, pe 5 octombrie 1908. In Primul Razboi Balcanic (1912 – 1913), Bulgaria, precum si alte state ale Ligii Balcanice, lupta impotriva Turciei pentru redobandirea teritoriilor din Balcani. Suparati pe faptul ca au primit doar o mica portiune a Macedoniei, considerata la acel moment ca parte integrant a statului bulgar, acestia pornesc o a doua conflagratie balcanica, intre iunie – august 1913, impotriva Turciei, precum si a aliatilor acesteia.

Bulgaria pierde, in urma celui de-al doilea razboi, tot ce castigase in urma primului. Isi uneste fortele cu Germania, cu speranta ca va recastiga Macedonia. Dupa cel de-al doilea esec, printul Ferdinand al Bulgariei, abdica in favoarea fiului sau, in 1918. Boris al III-lea risipeste resursele tarii si isi asuma puteri dictatoriale, intre 1934 – 1935. Bulgaria se alatura Germaniei si in cel de-Al Doilea Razboi Mondial, dar dupa declaratia de razboi a Rusiei impotriva micului stat balcanic, pe 5 septembrie 1944, acesta schimba taberele. Cateva zile mai tarziu, pe 9 septembrie 1944, o coalitie comunista preia controlul asupra tarii si stabileste un guvern condus de catre Kimon Georgiev.

Bulgaria devine un stat comunist de orientare sovietica in 1947 si, in acelasi timp, cel mai loial stat moscovit, dintre toate statele din partea de est a Europei. Secretarul general al Partidului Comunist Bulgar, Todor Jivkov, demisioneaza in 1989, dupa 35 de ani de dictatura. Succesorul acestuia, Petru Mladenov, reuseste sa epureze sistemul politic din Bulgaria, punand astfel capat puterii comunistilor si reuseste sa organizeze primele alegeri libere, in luna mai a anului 1990. Surprinzator, Partidul Socialist, miscare politica creata in urma destramarii Partidului Comunist, reuseste sa castige alegerile si forteaza demisia lui Mladenov, in iulie 1990.

In octombrie 1991, uniunea fortelor democratice reusesc sa castige suprematia, formand primul guvern non – comunist, de la 1946 incoace. In timpul anilor ’90, puterea se plimba, pe rand, in mainile UFD (Uniunea Fortelor Democratice) si PSB (Partidul Socialist Bulgar). Economia statului este in plin declin, o data cu amenintarea din ce in ce mai acerba a crimei organizate. Un nou guvern UFD, condus de catre primul ministru Ivan Kostov, a fost ales, in 1997, pentru a contracara coruptia si a incerca de a pune economia pe picioare, prin reforme sustinute. Progresul inregistrat de noul guvern s-a derulat intr-un ritm lent, ducand la pierderea puterii, de catre UFD, in iulie 2001. Puterea este apoi, pe rand, preluata de catre Miscarea Simeon al II-lea si ulterior, de catre o coalitie formata in jurul Partidului Socialist, formandu-se un guvern condus de catre primul ministru Serghey Stanishev.

Bulgaria reuseste sa intre in NATO in 2004 si adera la Uniunea Europeana, laolalta cu Romania, in 2007. Procesul de integrare aduce dupa sine interese sporite ale crimei organizate iar Bulgariei i se refuza un ajutor de 500 de milioane de euro, din partea Uniunii Europene, sub suspiciunea coruptiei tot mai accentuate.

Suspiciunile continua, la fel ca si in Romania, miscarile politice turbulente continuand si in ziua de astazi. Rosen Plevneliev, fostul ministru bulgar al constructiilor, reuseste sa castige presedentia, la ultimele alegeri din octombrie 2011, reprezentand Partidul Dezvoltarii Europene.