O mie de ani de comert si educatie au transformat Montpellier intr-un oras vibrant, plin de energie. Benjamin de Tudela, neobositul calator evreu al secolului al XII-lea, scria ca strazile sale sunt pline de negustori sositi de peste tot, din Egipt pana in Grecia, din Galia pana in Spania si Pisa. Dupa ce regele din Mallorca l-a vandut Frantei in 1349, a devenit un important oras universitar in anii 1500, avandu-l chiar si pe scriitorul Francois Rabelais in randurile celor ce au studiat aici. Perioadele de regres, inclusiv distrugerea aproape de tot in timpul miscarii protestantiste din 1622 sau criza vinului din secolul al XII-lea, nu au reusit sa deraieze Montpellier din drumul sau spre glorie. Astazi, orasul lupta cu Toulouse pentru titlul de cea mai dinamica asezare urbana din sudul Frantei.
Montpellier este renumit pentru viata sa culturala si gazduieste o serie de festivaluri anuale de rasunet. Le Printemps des Comediens consista intr-o serie de spectacole de teatru dintre iunie si iulie; Montpellier Danse este un festival al dansului. Exista si un festival dedicat muzicii, Le Festival de Radio France et de Montpellier, desfasurat in a doua parte a lunii iulie si un festival dedicat filmului, Festival du Cinema Mediterraneen, in a doua parte a lui octombrie si inceputul lunii noiembrie. Oficiul turistic furnizeaza toate detaliile legate de aceste evenimente si de rezervarea lor in avans.
Centrul orasului Montpellier – orasul vechi – este mic in dimensiuni, compact si omogen din punct de vedere arhitectonic, plin de farmec si de viata, cu exceptiua lunilor iulie si august, cand studentii sunt in vacanta si restul sunt plecati la plaja. Locul este complet pietonal, deci puteti sa va plimbati de-a lungul strazilor inguste fara sa trebuiasca sa va uitati peste umar.
Place de la Comedie si orasul vechi
La baza vietii sociale a orasului, alaturand noi structuri celor vechi, deja existente, este place de la Comedie sau „L’Oeuf” („Oul”). Aceasta piata patratoasa, de mari dimensiuni, pavata cu marmura de culoare crem, are o fantana in centru si cafenele pe fiecare latura. Unul din capete este inchis de Opera, un teatru frumos decorat ce dateaza din secolul al XIX-lea; celalalt capat se deschide in Esplanade, o promenada marginita de copaci ce serpuieste pana la intrarea in sala de concerte Corum, sapata in colina si acoperita cu granit de culoare roz. La sud de Corum este cel mai laudat muzeu al orasului, Musee Fabre, a fost inchis pentru renovare in 2003 si redeschis in 2007. Colectiile sale istorice, deosebit de voluminoase, includ tablouri din pictura europeana dintre secolele XVII si XIX, realizate, printre altii, de Delacroix, Rafael, Jan van Steen si Veronese.
In partea de nord a L’Oeuf, rue de la Loge si rue Foch au deschis drumul reamenajarilor de tip Haussmann (arhitectul ce a remaniat planurile urbane ale Parisului), ce au patruns prin inima orasului vechi. Fiecare parte a celor doua strazi este inconjurata de o serie de stradute inguste, ce inconjoara bulevardele moderne. Doar cateva cladiri au mai supravietuit in urma asediului din 1622, insa burghezia bogata a orasului a reusit sa recupere rapid terenul pierdut, proclamandu-si puterea financiara prin construirea celor cateva conace cu arhitectura austera, in secolele XVII si XVIII. Cunoscut sub numele de Lou Clapas, zona este restaurata intr-un ritm alert. Este o placere sa ratacesti printre pietele micute si pline de farmec precum place St ROch, place St Ravy si place de la Conourgue.
Surse imagini
- Cover: Ana Rey - Flickr | CC BY-SA 2.0 Generic