Ajaccio nu dispune de acelasi simt functional al orasului Bastia, nici nu poate pretinde ca are elemente care sa o identifice, cumva separat, intre localitatile Corsicii, insa este un oras frumos, relaxant, cu o clima blanda si un numar mare de restaurante, magazine si cafenele. Cat ar suna de atractiv, teoria conform careia Ajax, eroul troian, a oprit odata aici, dand numele sau localitatii antice, adevarul este ca Ajaccio deriva din latinescul Adjaccium (loc de odihna), un stop obligatoriu din timpul iernii pentru ciobanii ce coborau din munti pentru a se reaproviziona cu toate lucrurile necesare si pentru a-si vinde marfa.
Prima asezare din zona a fost intemeiata in partea de nord a orasului, intr-o zona numita Castelvecchio, distrusa de sarazini in secolul X. Orasul modern Ajaccio s-a dezvoltat in jurul citadelei fondate in 1492. Napoleon a facut localitatea faimoasa in intreaga lume si chiar daca orasul este efectiv de ecouri ale Cite Imperiale, statui, nume de strazi dupa membri ai familiei Bonaparte, impactul pe care-l are asupra locuitorilor sai este mai mic decat in partea continentala a Frantei. Inca de la inceputul anilor 1980, orasul a „dobandit” o reputatie negativa, cauzata de violenta nationalista. Cea mai scandaloasa atrocitate terorista a fost uciderea in 1998 a celui mai vechi reprezentant guvernamental din insula, Claude Eignac, impuscat la opera. Cu toate acestea, violenta separatista este destul de rara si nu afecteaza in niciun fel turistii, iar vizitatorii se pot concentra pe lucrurile care au facut cu adevarat faimoasa localitatea, precum orasul vechi, cafenelele relaxante si panoramele superbe ale golfului ce-l margineste.
Sufletul orasului vechi prezinta cel mai mare interes in Ajaccio: o adunatura de strazi antice se intind spre nord si sud din place Foch, ce se deschide spre zona litorala prin portul de agrement si cel comercial. Imediat langa, spre vest, place de Gaulle formeaza centrul orasului, iar sursa principalelor artere rutiere, cours Napoleon, se extinde paralel cu marea pentru aproximativ 2 kilometri, spre nord-est. La vest de place de Gaulle se intinde sectiunea mai moderna a orasului, marginta de plaje si dominata de silueta masiva a citadelei in capatul sau estic. Daca intentionati sa faceti un tur al muzeelor si al galeriilor de arta din Ajaccio, ar fi bine sa cumparati un Passemusee. Costa doar 10 euro, acopera toate muzeele cu exceptia A Bandera si este valabil sapte zile de la momentul achizitionarii – il puteti procura de la oficiul turistic sau de la casele de bilete ale muzeelor in sine.
In jurul Place de Gaulle si orasul nou
Place de Gualle, cunoscuta si sub numele de place du Diamant, dupa foarte influenta familia Diamanti, este cel mai util punct de reper al orasului, chiar daca nu dispune de atractii importante. Singurul lucru notabil este o statuie comandata de Napoleon al III-lea in 1865, infatisandu-l pe Napoleon Bonaparte in vesminte romane, calare pe cal, inconjurat de cei patru frati ai sai. Amatorii subiectului se pot plimba de-a lungul cours Grandval unde, la o distanta de aproximativ 1 kilometru, se gaseste Jardins du Casone, locul in care, intr-un spectacol de sunet si lumina se reconstituie cateva scene din viata imparatului. Piata Jardins du Casone este dominata de o alta sculptura notabila, Napoleon pe un piedestal enorm, pe care sunt inscriptionate bataliile la care a luat parte.
Place Foch
Pe vremuri locul in care se gasea poarta medievala a Ajaccio, place Foch se gaseste in inima orasului vechi. O piata racoroasa ce se intinde pana aproape de plaja, place Foch este marginita de un numar mare de cafenele si restaurante, luandu-si numele de places des Palmiers incepand cu arborii plantati de-a lungul fasiei centrale. O alta statuie a lui Napoleon, realizata de sculptorul local Maglioli se gaseste intr-un capat al pietei. La capatul nordic este Hotel de Ville, constructie ce dateaza din 1826. In spatele usilor de lemn masiv, asemanatoare cu portile masive ale unei inchisori, se afla Salon Napoleonien, institutie ce prezinta o replica a mastii mortuare a imparatului si o serie de fragmente ale cosciugului si trusei de toaleta.
La sud de Place Foch
Partea sudica a place Foch, situata pe linia de separare intre districtul mai sarac din jurul portului si sectiunea burgheza din Ajaccio, este calea de acces catre rue Bonaparte, principala artera rutiera din cartierul aristocratic. Construite pe promontoriul spre citadela, strazile izolate din aceasta parte a orasului, cu resedintele lor prafuite si restaurantele inghesuite in peretii acestora, luminate de mare sau de cer, pastreaza multe elemente ale vechiului Ajaccio. Napoleon a fost nascut in ceea ce este acum Maison Bonaparte, in place Letizia, din partea de vest a rue Napoleon. Casa a fost mostenita de tatal imparatului in 1760 si aici a locuit, cu sotia si familia sa, pana la moarte. In 1793, familia Bonaparte a fost alungata din oras de partizanii lui Paoli, ce au ruinat efectiv piata. Rechizitionata de englezi in 1794, Maison Bonaparte a devenit un arsenal si o pensiune pentru ofiterii englezi pana cand mama lui Napoleon a fondat restaurarea acesteia. In proprietatea statului incepand cu 1923, casa mai pastreaza acum doar putine vestigii ale existentei familiei Bonaparte.
Napoleon a fost botezat in 1771 in catedrala de pe coltul rue Forcioli-Conti. Realizata dupa modelul catedralei Sfantul Petru din Roma, a fost construita intre 1587 – 1593 la o scala mai mica decat a fost intentionat, din cauza lipsei de fonduri. Inauntru se poate vedea cristelnita in care a fost imbaiat la varsta de 23 de luni. Sora sa, Elisa Baciochi, a donat altarul din marmura in 1811. Inainte de a parasi incinta, aruncati o privire spre partea stanga a altarului, unde veti vedea un mic tablou pictat de Delacroix. Daca cotiti stanga la capatul estic al rue Forcioli-Conti, ajungeti pe boulevard Danielle-Casanova. Aici, pe partea opusa de citadela, se gaseste Musee du Capitellu, un mic edificiu ce onoreaza viata domestica din secolul al XIX-lea din Ajaccio.
Pe partea opusa a muzeului, citadela renovata, cu fortareata hexagonala si turnul de pe promontoriul dinspre mare, este ocupata de militari si inchisa, de obicei, publicului larg. Fondata in 1490, fortareata nu a fost finalizata pana la momentul ocupatiei orasului de catre Sampiero Corso si puternicul maresal Thermes in 1553 – 1558. Cladirea troneaza deasupra plajei urbane, plage St Francois, o mica intindere de nisip galbui. Din boulevard Danielle-Casanova se poate ajunge inapoi pe plaja, coborand cele cateva trepte. Mai departe, de-a lungul promenadei, parcarea din fata centrului sportiv municipal gazduieste in fiecare duminica dimineata o piata de vechituri, incepand cu ora 9 A.M.
La nord de place Foch
Stradutele intunecate si inguste din spatele portului, in partea de nord a place Foch, formeaza districtul comercial traditional al localitatii Ajaccio. In fiecare zi a saptamanii, piata din spatele Hotel de Ville ii gazduieste comerciantii de peste proaspat si locul din care puteti achizitiona cele mai bune produse din jurul insulei, inclusiv lichior de mirt, sosuri de mistret, branza de oaie din valea Niolo si o gama variata de legume, fructe sau flori.
Principala artera ce duce spre nord este rue Cardinal Fesch, o strada serpuitoare, marginita de buticuri, cafenele si restaurante. La jumatatea ei se gaseste cea mai frumoasa galerie de arta a orasului Ajaccio, Musee Fesch. Cardinalul Joseph Fesch a fost unchiul vitreg al imparatului Napoleon si episcopul de Lyon, cel ce prefera sa investeasca sume mari de bani in tablouri, multe dintre ele jefuite de armata franceza din Țările de Jos, Italia sau Germania – Rafael, Titian, Bellini, Veronese sau Botticelli.
Aveti nevoie de un bilet separat pentru a intra in Chapelle Imperiale, situat in partea opusa a curtii de muzeu. Cu interiorul sau monocrom si sobru, capela in sine nu are nimic special, interesul centrandu-se in jurul criptei, locul in care sunt ingropati cativa membri ai familiei Bonaparte. Ultima dorinta a cardinalului a fost ca membrii familiei sa fie toti ingropati sub acelasi acoperis – astfel a luat nastere capela in 1857, iar trupurile, cu exceptia celui al imparatului (ale carui ramasite se gasesc in Les Invalides din Paris), au fost, pe rand, mutate aici.
Surse imagini
- Cover: mstratmann - Pixabay | Licență Pixabay
